Ce se întâmplă cu pancreasul atunci când mâncăm prea multă mâncare. Explicațiile medicilor specialiști

Funcționează non-stop, dar ca să nu facă pagube generale în organism, noaptea ar trebui să funcționeze într-un singur sens. Explicăm.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Există sistem pancreas - ficat, există sistem ficat - intestin gros, pancreas, tot ce ține de microbiota intestinală”.

Sisteme de comunicare găsim peste tot în organismul uman. Au instrucțiunile de folosire clare. Noaptea se odihnesc, ziua vor și pauză, după ce muncesc din greu.

Andreea Groza: „Să respectăm aceste sisteme înseamnă să nu ne îndopăm ziua cu mâncare ori cu sucuri, care conțin zahăr, iar noaptea pauză totală alimentară. De ce?”

După masă, se secretă substanțe, care se duc fie la ficat, fie la pancreas. Hepatokine se numesc substanțele active, care se duc de la ficat spre pancreas. Cresc secreția de insulină. Apare inflamația. Ce facem când ne îndopăm cu mâncare, tot timpul?

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Se secretă tot timpul și ajunge să mai poate fi secretată insulina, să se forțeze mecanisme, acele celule se hipertrofiază și se încarcă cu substanțe, care nu sunt bune. Acele substanțe nu mai funcționează normal”.

Celulele se măresc ca să producă mai mult. Din această adaptare, însă, nu își mai fac treaba.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Un mecanism dat peste cap la un moment dat, nu se mai secretă sau secretă, dar în periferie, în ficat apar modificări, în țesutul gras, insulina degeaba se secretă în plus, pentru că ea stagnează, e rezistentă în țesutul gras, există rezistență la utilizarea ei. Din cauza acestei inflamații generale, există o inflamație. O facem cu mâna noastră”.

Inflamația determină ficat gras, diabet, accidente vasculare și infarct.