De ce când faci sport nu îți mai e foame. Are legătură cu axa creier-intestin

Cauza este inflamația.

Vedem axa creier-intestin. Cel mai lung nerv din organism, nervul vag, trimite la creier informații din intestin prin neurotransmițători. 90% dintre neurotransmițători se secretă în colon. Spre exemplu, serotonina, care îi spune creierului că... suntem bine.

Găsim și axa intestin-mușchi. Mușchii influențează bacteriile din intestin. Masa musculară sănătoasă este lipsită de grăsime și se menține sănătoasă prin exerciții de forță. Bacteriile sănătoase reglează inclusiv foamea și sațietatea. Ne explică medicul gastroenterolog, Roxana Voica.

Dr. Roxana Voica, medic specialist gastroenterolog: „Microbiomul reglează atât hormonii de foame – grelina și leptina. Este incredibil, dintr-o dată nu ți se mai face foame așa cum era înainte să faci sport, când pacienții spun că ar mânca mereu ceva dulce. De ce? Pentru că există un dezechilibru între hormonul foamei, leptina, și când fac sport îl echilibrez.”

Bacteriile se hrănesc cu fibre din legume diverse, fructe, semințe, cereale.

Dr. Roxana Voica, medic specialist gastroenterolog: „Aceste bacterii, cu cât o să dăm mai multe fibre, mai diverse, cu atât bacteriile vor fi mai diverse.”

Cum ajungem cel mai ușor la inflamație cronică? Cu mâncare multă, prăjită, care înseamnă mii de calorii, introduse dintr-o dată. Toate bacteriile, alături de care trăim, sunt bulversate și fac... inflamație. Acestea mențin colonul impermeabil, adică nu va apărea inflamația cronică.

Cum o favorizăm? Calorii multe, mâncare prăjită. O rețea de inflamație determină citokinele inflamatorii. Rețeaua de inflamație produce reacții în lanț.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „De aici intestinul iritabil, cu tulburări de constipație. Produșii toxici nu sunt eliminați cum trebuie ajung să influențeze alte organe – ficatul se încarcă cu grăsimi, ficatul gras non-alcoolic.”

Ficatul gras non-alcoolic înseamnă că grăsimile, numite trigliceride, au făcut ele însele o rețea chiar în ficat. Ficatul metabolizează și grăsimile, și zahărul din alimente. Nu mai poate să le descompună corect, se încarcă el însuși cu grăsime.

Agresiunea alimentară continuă, apare inflamația la nivelul ficatului. Se numește steato-hepatită. Acum este momentul ca, în ficat, să se activeze celule periculoase. Se numesc celule stelate. Celulele hepatice normale sunt înlocuite, treptat, cu celule stelate. Ficatul nu își mai îndeplinește funcția corect.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active.”

Peste 1.000 de specii bacteriene bune găsim în intestin. Prin diversitate, se opun bacteriilor rele.