Legătura dintre insulină și îngrășare. De ce este importantă mișcarea alăturată unei diete

Mișcarea. Nu mai avem nevoie de insulină. Este o situație protectoare pentru tot organimul! Și unul dintre cele mai spectaculoase fenomene pe care le trăim.

Dr. Antonela Burlacu, medic priamr endocrinolog: „Efortul fizic asta face - deschide receptorii, transportatorii de glucoză și introduce în celule glucoza fără să intervină insulina. Practic e un circuit perfect, o fabrică eficientă. Prin efort fizic consumăm masa grasă depusă. Scade numărul de celule grase, factori de inflamție care duc la rezistența la insulină și se sensibilizează țesuturile mușchilor, țesutul gras, ficatul la insulină”.

Țesuturi sensibile la insulină. Înseamnă că totul merge perfect!

Insulina funcționează cu ficatul pentru a stoca zahăr. Chiar în ficat. Și tot aici, împreună cu ficatul, produce colesterol și trigliceride. În organismul uman, totul merge datorită legăturilor.

Ne îngrăsăm. Țesuturile nu mai sunt sensibile la insulină. Apare așa numita rezistență la insulină. Celulele nu mai lasă acest hormon să transporte zahărul din sânge spre ele.

Dr. Antonela Burlacu, medic priamr endocrinolog: „Când am resitență la insulină, insluina nu poate să își facă treaba. E ca un blocaj. Pancreasul produce insluina multă, multă, dar celulele tot țipă dupa glucoză”.

Adică după combustibil.

Dr. Răzvan Vasilescu, medic primar diabet și boli de nutriție: „La nivelul țesutului adipos, apare o resitență ca un zid și de asta îți trebuie din ce în ce mai multă insulină, pentru a dărâma acest zid. Mai întâi luam în greutate, apoi obezi. După care ai nevoie din ce în ce mai multă insulină și apoi nu se mai secretă”.

Acesta e diabetul.

Masa grasă din abdomen afectează, prin semnale chimice, toate vasele de sânge. Și accelerează depunerea colesterolului în artere.

Medicul de diabet și boli de nutriție conduce tratamentul. Aceasta înseamnă în primul rând dietă. Medicament este și mișcarea.