Nivelul glicemiei, cheia pentru o siluetă de vis. Ce alimente sunt de evitat

Cu cat glicemia variază mai puțin, cu atât riscul să apară kilograme în plus este mai redus. Organismul nu știe și nu poate să facă grăsime de rezervă fără ajutorul insulinei, un hormon sintetizat de pancreas.

Când apare insulina în circulație? La cea mai mică creștere a glicemiei.

Când crește glicemia în sânge? Imediat ce am gustat dintr-un produs care conține amidon sau zahăr, într-un cuvânt carbohidrați.

Proteinele și grăsimile din carne, pește, ouă și brânză nu au impact asupra glicemiei. Doar atunci când mâncăm cereale, făinoase sau dulciuri există riscul să ne îngrășăm și insulina e responsabilă de asta.

Alimentația în funcție de indicele glicemic a reprezentat, acum mulți ani, marea descoperire în materie de nutriție. Principiul de bază este să consumi alimente cu impact minim asupra glicemiei, să eviți să apară insulina în circulație. Este visul oricui să poată mânca fără limită anumite categorii de alimente, iar eliminarea carbohidraților din dietă este soluția pentru un slăbit rapid. Cu condiția să respecți pe viață acest obicei, altfel la prima gură de pâine sau de zahăr se întorc și kilogramele în plus!

Cum de a devenit insulina inamicul siluetei, mai ales că fără insulină facem diabet? Insulina este principalul hormon HIPO-glicemiant al organismului, adică scade glicemia. Si curăță excesul de glucoză din sânge.

Cum se întâmplă asta? O parte din glucoză este introdusă în celule și folosită drept carburant. Creierul și mușchii sunt cei mai mari consumatori de glucoză, însă noi aducem prin alimentație mai multă glucoză decât pot mușchii consuma. Excesul e trimis în celulele adipoase și transformat în grăsime de rezervă.

Da, rolul insulinei este să scape de glucoza rămasă nefolosită în sânge, transformând-o în grăsime. Este așadar principalul hormon HIPER lipemiant al organismului.

Vreți să slăbiți? Atunci evitați "dinții de fierăstrău", variațiile bruște de glicemie. Iată cum arată profilul glicemic atunci când mâncăm zahăr și produse cu indice glicemic crescut.

Glicemia, care în mod normal are o valoare de 80-90 mg/dl crește spectaculos. Insulina apare imediat în circulație și cară toate glucidele în rezervele de grăsime. Glicemia scade brusc, chiar mai mult decât valoarea de bază. Rezultatul este că ni se face din nou foame sau poftă de ceva dulce, deci mâncăm din nou. Ciclul se repetă, glicemia crește, insulina vine și ea, caloriile se transformă în grăsime, iar noi suntem tot mai înfometați și ușor hipoglicemici. Se creează un cerc vicios: cu cat glicemia variază mai mult, cu atât mâncăm mai des, ne e mai foame și ne îngrășăm mai tare.

"Zahărul cere zahăr", spune un dicton din nutriție. Chiar dacă e consumat în cantități mici, faptul că se joacă cu glicemia noastră îl face să îngrașe mai mult decât caloriile pe care le conține. La fel pățim și când mâncăm alimente cu indice glicemic crescut, precum orez fiert, pâine albă, cereale de mic dejun sau cartofi.

Carbohidrații sunt baza alimentației noastre, nu e o soluție să ne păstrăm silueta mâncând toată viața doar proteine și grăsimi.

Ritmul meselor și cantitatea de mâncare de la fiecare masă fac diferența. Cat despre indicele glicemic, merită să alegem produse cu efect minim asupra glicemiei.