Extremiştii ar putea avea un rol cheie după europarlamentare. Cum vor să schimbe UE

Cei 751 de eurodeputaţi vor fi aleşi pentru cinci ani, iar mandatul poate fi reînnoit. În acest timp, nu pot avea nicio altă funcţie în instituţiile sau organismele Uniunii Europene şi nu pot fi deputaţi sau senatori ai ţării lor.

Fiecarei ţări îi este alocat un numar de mandate in functie de populatie: de la Malta - 6 eurodeputati pentru o jumatate de million de oameni, pana la Germania - 96 de mandate pentru 86 de milioane de locuitori.

Eurodeputaţii nu sunt organizaţi după naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, exista 8 grupuri ori familii politice în legislativul European. Pentru a obţine statut oficial de grup politic, este nevoie de cel puţin 25 de membri, provenind din cel puţin un sfert dintre ţările membre, adică 7 state. Există totuşi şi europarlamentari care nu aparţin niciunui grup, ei numindu-se neafiliaţi.

Înaintea fiecărui vot în plen, grupurile politice analizează rapoartele întocmite de comisiile parlamentare şi formulează amendamente. Poziţia grupului este stabilită în discuţii interne, dar niciun membru nu este obligat să voteze într-un anume fel.

 

Parlamentul European în legislatura 2014-2019

 

Grupul Popularilor Europeni (PPE, centru-dreapta)- 219 mandate, 29,2%
Grupul Socialiştilor şi democraţilor (S&D- centru-stânga) - 189 de mandate, 25,2%

Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) - 72 de mandate, 9,6%
Grupul Liberal ALDE- 68 de mandate, 9%

Verzi - 52 de mandate, 6,9%
Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) - 51 de mandate, 6,8%
Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) - 44 de mandate, 5,9%

Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF - naţionalist, de extremă-dreapta) - 36 de mandate, 4,8%
Neafiliaţi - 20 de mandate, 2,6%

 

Cum afectează Brexit componenţa Parlamentului European 

 

Potrivit sondajelor, drept consecinţă a haosului provocat de Brexit, principalele două grupuri ale Parlamentului au reintrat pe o traiectorie ascendentă, dar tot vor suferi pierderi însemnate. Astfel, PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D - 55, conform Europe Elects. În schimb, liberalii din ALDE vor face un salt, ca urmare a probabilei aderări a partidului z La Republique En Marche (LREM). Dacă se va întâmpla asta, ALDE ar urma să câştige 39 de mandate, iar Emmanuel Macron ar deveni cel mai influent liberal din Europa.

Rămâne că democraţii şi pro-europenii să ţină piept asaltului plănuit de formaţiunile eurosceptice şi de extremă-dreapta, care au strâns rândurile în ultimele luni. Misiunea nu e deloc uşoară.

După ce l-au ameninţat cu excluderea din PPE în urma unei campanii cu afişe stradale - în care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, era prezentat împreună cu George Soros ca fiind un susţinător al imigraţiei ilegale - partidul Fidesz al lui Orban a fost în final …doar suspendat. Un compromis criticat de Macron drept "logica de clan".

 

Partide naţionaliste de extremă-dreapta din UE

 

ITALIA : Coaliţia de guvernământ formată de Liga şi Mişcarea 5 stele
GERMANIA: Alternativa pentru Germania
AUSTRIA: Partidul Libertăţii
SUEDIA: Democraţii din Suedia
FRANŢA: Adunarea Naţională
UNGARIA: Fidesz
SLOVENIA: Partidul Democratic Sloven
POLONIA: Lege şi Justiţie
SPANIA: Vox
DANEMARCA: Partidul Danez al Poporului
FINLANDA: Partidul Finlandezilor
OLANDA: Partidul Libertăţii
CEHIA: guvernul independentului Andrej Babis

Şi asta tocmai pentru că unii populari s-au temut că o excludere ar arunca Fidesz în braţele Ligii vice-premierului Italian Matteo Salvini. Deocamdată, populiştii din Fidesz şi Partidul Lege şi Justiţie din Polonia au refuzat o alianţă oficială cu Liga.

În schimb, Marine Le Pen, şi a Partidului Libertăţii din Austria.

"Nu vom reuşi nimic singuri. De aceea trebuie să ne unim cu alţii care gândesc la fel", a explicat un reprezentant al extremiştilor germani. Totuşi, ca să aibă impact asupra dezbaterilor europene, partidele de extremă-dreapta vor trebui să fie gata de concesii, întrucât platformele lor coincid doar parţial.

Dacă au poziţii similare în privinţa migraţiei, în schimb prezintă diferenţe şi chiar opinii diametral opuse în plan economic. De pildă, AFD se declară în favoarea economiei de piaţă şi nu agreează măsurile protecţioniste, promovate de Adunarea Naţională. Extremiştii germani denunţa propunerile privind o armată comună, o piaţă a muncii comună şi un salariu minim comun.

În general, aceste formaţiuni au virat de la retorica despre distrugerea Uniunii, către reformarea acesteia, de pildă prin restabilirea graniţelor interne, consolidarea suveranităţii naţionale şi blocarea imigraţiei. În pofida diferenţelor, toate aceste partide au în comun anumite teme, precum ostilitatea faţă de imigraţie, retorica anti-Islam şi euroscepticismul.

Este aşadar limpede miza acestor alegeri. Rezultatele vor decide dacă Uniunea va avea suficientă forţă pentru a se asigura că guvernele rebele nu vor primi fonduri şi subvenţii în timp ce refuza să respecte drepturile cetăţenilor lor. Ori, dimpotrivă, dacă politicienii care îşi fundamentează campania pe teorii ale conspiraţiei şi dezbinare socială vor fi răsplătiţi cu mandate.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!