Cifrele rectificării bugetare. Ministerul care a avut cel mai mult de pierdut

Golul din vistieria statului trece de 4% şi Guvernul susţine că nu mai pot fi făcute ajustări, pentru că Fiscul a încasat din taxe şi impozite mai puţin decât şi-a propus, în vreme ce cheltuielile cu salariile au urcat cu 20%. Vor fi alocaţi banii rămaşi necheltuiţi de unele ministere cum sunt Educaţia, Transporturile şi Agricultură.

La Educaţie, de pildă, se iau fondurile nefolosite după ce fosta guvernare a promis un proiect-gigant, de dotare a şcolilor cu table inteligente şi tablete, care au rămas însă, doar vorbe-n vânt.

Reîmpărţirea banilor din buget este necesară pentru a repara „toate prostiile făcute de PSD în ultimii 3 ani'', după cum spune chiar ministrul Finanţelor.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: „Dacă nu făceam aceasta rectificare, banii pentru pensii, indemnizaţii, pentru concedii medicale şi alte cheltuieli sociale nu erau cuprinşi pentru ultimele 2 luni a trebuit să punem bani pentru medicamente.''

Aşadar, marele câştigător al rectificării bugetare este Ministerul Muncii, care primeşte o suplimentare de 3,9 miliarde de lei. La Ministerul Sănătăţii vor fi daţi 2,8 miliarde de lei în plus şi la al Dezvoltării 1,7 miliarde de lei.

Proiect de 2 miliarde de euro, nescris

 

În schimb, Ministerul Educaţiei apare cu un minus de 2 miliarde de euro. Instituţia şi-a propus la început de an să schimbe sistemul de predare, prin achiziţia de table inteligente şi tablete, prin proiectul, numit ''Romania digitală, România modernă'', care nici măcar nu a mai ajuns să fie scris.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: „Este vorba despre un proiect de 2 miliarde de lei care nu a fost semnat, dacă nu a fost semnat, nu taie nimeni niciun ban, niciun minister nu are bani tăiați.”

Alte ministere importante, Afacerile Interne, Transporturile şi Agricultură, apar şi ele cu un minus de câte 1 miliard de lei la rectificare.

Iancu Guda, Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari: „Aceste rectificări nu înseamnă că se taie din cheltuieli reale, existente astăzi, la Educaţie sau Agricultura, ci pur şi simplu sunt nişte bani necheltuiţi, care sunt realocaţi la ministere care au nevoie.”

Încasări mici la ANAF

 

Presiunea în perioada următoare va fi pe ANAF, care până acum a încasat cu 8 miliarde de lei mai puţin decât şi-a propus. Toţi vicepreşedinţii instituţiei au fost deja schimbaţi.

„Au fost proiecţii optimise, bazate pe creştere economică de 5,5%, care nu se realizează, la 9 luni a fost 4%, avem TVA mai slab de 3 miliarde, din cauza evaziunii fiscale”, a adăugat Iancu Guda.

Companiile primesc o veste bună, guvernul promite că le va da înapoi banii de TVA restanţi de luni de zile. Iar Ministerul Mediului de Afaceri primeşte o suplimentare de 300 de milioane de lei pentru finanţarea micilor afaceri şi a celor la început, prin programul StartUp Nation.

Alţi bani sunt daţi pentru acoperirea facturilor din programul de dezvoltare locală, adică pentru lucrări de canalizare la sate şi construcţii de drumuri.

Noile socoteli de la Finanţe estimează un deficit bugetar care va trece de 4% din Produsul Intern Brut, ceea ce ar echivala cu 40 de miliarde de lei, cu mult peste nivelul estimat de fosta guvernare şi de Comisia Europeană.

Proiectul „România modernă, România digitală", anunțat de fostul ministru al Educației, a fost introdus în Bugetul ministerului pentru anul 2019, la titlul 58: „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020".

Acest proiect era destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Proiectul în cauză, în valoare de 2 miliarde lei, din care 400.000 lei reprezintă cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile, nu a fost scris, și cu atât mai puțin, implementat.

Până în acest moment, nu a fost redactată și aprobată cererea de finanțare. Prin urmare, pentru rectificarea bugetară, bugetul a fost diminuat cu suma prevăzută pentru acest proiect nerealizat.