Consecințele rating-ului negativ primit de România din partea S&P. Opinia analiștilor

Şi toate astea din cauza cheltuielilor fostului Guvern care au dus la deficite mari, criză pe piaţa forţei de muncă şi istraţie nereformată, spun analiştii.

Consecinţa ar fi că ţara noastră se va împrumuta mai scump, iar unele companii ar putea lua în calcul să amâne posibile investiţii în România, potrivit economiştilor.

Tradusă în româneşte perspectiva negativă înseamnă că istraţia ţării nu şi-a făcut bine treaba. De ce vine acum? Acum s-a descoperit. Analiştii s-au uitat la noile date despre buget, acestea sunt.

Vechiul guvern estima o diferenţă între venituri şi cheltuieli, deficitul aşadar, de 2,8% din PIB. Noul Guvern susţine că a găsit un deficit de 4,6 - adică peste 48 miliarde. Pentru anul viitor faţă de 3, vom avea 3,5. De ce avem acest deficit, în mare parte pentru că s-au majorat salariile de la stat, pensiile şi pentru că nu se colectează suficienţi bani la buget.

Încă un indicator la care s-au uitat economiştii: diferenţa între exporturi şi importuri. Ce au făcut românii cu salariile şi pensiile majorate, s-au dus la cumpărături.

Banii românilor, trimiși peste granițe

 

În magazine, vânzările au fost tot mai mari, dar banii nu au rămas aici, au plecat spre Germania, Olanda, Italia, Polonia şi China, principalele tari din care importăm, cu peste 16 miliarde de euro mai mult decât exportăm.

Dezechilibrul acesta economic provoacă acum creşterea cursului valutar şi împreună înseamnă scumpiri.

Luna trecută, faţă de începutul anului, cartofii erau cu 20% mai scumpi, fructele cu 15%, deşi e sezonul lor, carnea de porc şi faina, deci masa de Crăciun şi cozonacii erau mai scumpe. Şi tutunul şi carburantul costă mai mult, pentru că statul a majorat accizele fiindcă avea nevoie de bani pentru salariile şi pensiile promise. La facturile de utilităţi şi telefon a contribuit celebra Ordonanţa 114.

Scăderea notei pentru România de către o agenţie de rating înseamnă împrumuturi mai scumpe pentru ţară.

Dragoş Cabat, reprezentant CFA România: „0,1 - 0,2 % ca procent faţă de randamentele la care se finanţa în prezent. Oricum România se finanţa şi până acum cel mai scump din Uniunea Europeană".

Oamenii de afaceri au cerut reformarea istraţiei statului. Cu aţe cuvinte, cheltuieli mai puţine şi bani mai mulţi colectaţi la buget.

Dan Şucu, reprezentantul marilor reţele comerciale: „În 2010 taxele pe consum au crescut foarte mult şi am văzut împreună 4 ani de recesiune, sute de mii de locuri de muncă pierdute. Care este ideea dumneavoastră despre acest dezechilibru bugetar, cum vreţi să îl rezolvaţi?”

Orban nu riscă greșeli în an electoral

 

Ludovic Orban, premier: „Intrăm în an electoral şi niciun partid politic nu va lua măsuri care să genereze consecinţe defavorabile pentru un segment atât de larg ca al pensionarilor sau salariaţilor din sectorul public. Corectarea dezechilibrelor se va produce în timp."

Investiţiile ar fi soluţia, spun managerii marilor companii.

Christophe Dridi, preşedinte Dacia: „Tot ce vom face pentru a îmbunătăţi infrastructura va fi un catalizator, va fi un accelerator pentru toată economia, cu siguranţă. Bineînţeles pentru industia auto, dar şi pentru toată economia."

În 2019, România a alocat investiţiilor cel mai mic procent din ultimii 7 ani.

Reacția lui Florin Cîțu

 

Într-o postare pe Facebook, Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, comentează despre rating-ul primit de România.

„În evaluarea efectuată, agentia de rating Standard and Poors recunoaște consolidarea fiscală prezentată de actualul Guvern pentru 2020, dar trebuie remarcate câteva aspecte evidențiate în raportul agenției de rating.

În primul rând, agenția explică foarte clar că schimbarea perspectivei a aparut din cauza creșterii nesustenabile a cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, mai clar, urmare a iresponsabilității politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani.

În al doilea rând, agenția a luat în considerare programul de consolidare fiscală prezentat de actualul Guvern.

În al treilea rând, agenția a decis să păstreze rating-ul de țară al României.

Iar în al patrulea rând, subliniez că suntem astăzi în această situație pentru că Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenția de rating S&P încă din luna februarie anul acesta”, se arată postarea.