Goana după aur continuă. Băncile centrale își fac provizii tot mai mari în lingouri. Polonia conduce achizițiile

Totodată, apetitul băncilor centrale pentru aur a atins un nou prag semnificativ în 2024. După ce au adăugat 712 tone în primele trei trimestre ale anului, băncile centrale au mai achiziționat încă 333 de tone în ultimul trimestru din 2024, ceea ce a dus totalul net anual la 1.045 de tone.

Astfel, au prelungit seria de achiziții la 15 ani consecutivi, iar 2024 a devenit al treilea an la rând în care cererea a depășit 1.000 de tone – mult peste media anuală de 473 de tone din perioada 2010-2021, contribuind semnificativ la performanța anuală a aurului.

Aurul s-a dovedit de mult timp un simbol al încrederii financiare și al stabilității.

În Sondajul privind Rezervele de Aur ale Băncilor Centrale 2024, respondenții au indicat clar că instituțiile bancare centrale vor continua să-și mărească alocările pentru aur pe termen scurt. Deși cererea ridicată a băncilor centrale nu este o surpriză, intensitatea acesteia a depășit chiar și așteptările noastre optimiste, se arată în raportul citat

Dincolo de tendința generală de achiziție, au existat schimbări notabile în rezervele de aur ale anumitor bănci centrale.

Similar celor 14 ani anteriori, activitatea din 2024 a fost condusă în principal de băncile din piețele emergente.

Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai mare cumpărător de aur în 2024, adăugând încă 90 de tone la rezervele sale. Președintele băncii, Adam Glapiński, a fost un susținător vocal al deținerii de aur și a exprimat anterior intenția de a crește ponderea aurului la 20% din rezervele totale ale NBP.

După achizițiile din 2024, rezervele totale de aur ale băncii au ajuns la 448 de tone, reprezentând 17% din rezervele sale internaționale.

Rezerva de aur a României

Datele BNR de la începutul anului 2023 arată o consolidare a rezervelor internaționale ale României. La 31 decembrie 2023 acestea însumau 66 miliarde euro, în creștere cu 13,7 miliarde euro față de sfârșitul anului 2022, în principal ca urmare a majorării rezervelor valutare (până la 59,8 miliarde euro).

Rezerva de aur a fost de 103,6 tone, dintre care 61,2 tone aflate în custodie la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creștere de 544 milioane euro față de finele anului 2022 (până la 6,2 miliarde euro), ca urmare a creșterii prețului aurului pe piețele internaționale.

Poziția BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu: Avem destul în rezerve

De peste 10 ani poziția invariabilă a BNR, instituția care are drept de preempțiune la achiziționarea aurului în România în cazul unei exploatări, este că rezerva este „exact cum trebuie”.

„Eu am o învățătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal. Sunt aici peste 100 de tone, sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone România a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în 2013, cu ocazia unui simpozion pe teme bancare. Poziția sa a rămas aceeași în decursul anilor.

În momentul de față rezerva de aur a BNR are un nivel aproape identic cu cel de atunci, de 103,6 tone, semn că banca centrală a ținut cont de „superstiția” celui care ocupă și astăzi funcția de guvernator.

În 1989 nivelul rezervei de aur era de circa 67 de tone, fiind astfel vorba despre o creștere de circa 50% decada '90 - '00.