NYT: România are oportunitatea de a deveni o putere energetică în Europa

Jurnaliștii americani au vizitat centrala nucleară de la Cernavodă, construită în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Acesta a dorit ca România să își genereze propria energie electrică, pentru a izola țara de influența Uniunii Sovietice.

După mai bine de 30 de ani, Europa caută să oprească importurile de energie din Rusia, România beneficiază de pe urma planului lui Ceaușescu, scrie New York Times. Cele două reactoare de la Cernavodă furnizează energie ieftină, care acoperă aproximativ 20% din necesarul României.

Războiul din Ucraina grăbește planurile României pentru independența energetică. Strategia ambițioasă a țării include finalizarea a două reactoare la Cernavodă și implementarea unei noi tehnologii - reactoarele nucleare modulare de mici dimensiuni. De asemenea, România vrea să profite din plin de zăcămintele de gaze din Marea Neagră, mai scriu jurnaliștii de la New York Times.

Așadar, unii analiști văd România ca având potențialul de a deveni o putere energetică regională care ar putea ajuta vecinii din estul și sudul Europei să pună capăt dependenței de Moscova. Este un obiectiv susținut de Washington și de unii investitori, care văd oportunități în această zonă a Europei.

Nuclearelectrica, compania de stat care deține complexul nuclear de la Cernavodă, plănuiește să cheltuiască până la 9 miliarde de euro pentru inițiative nucleare în cursul acestui deceniu.

De asemenea, războiul din Ucraina a dat un impuls autorităților să acționeze pentru a începe extragerea gazelor românești fin Marea Neagră. Primii metri cubi au început să fie extrași luna această, după ce proiectul a fost întârziat cu un an, în lipsa legii offshore. Este pentru primă dată, în ultimii 30 de ani, când se exploatează gaze naturale din platoul continental românesc al Mării Negre.

Cu toate acestea, New York Times scrie că investițiile în România se vor fi o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte state Occidentale. Asta pentru că guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure.

„Aceste politici, rezultate probabil de teama că consumatorii români vor ajunge să plătească prea mult, în timp ce giganții din energie obțin profituri imense, a pus pe fugă companiile străine”, scriu jurnaliștii americani, care dau exemplu Exxon Mobil, care a vândut 50% din participația la Neptun Deep, probabil cel mai mare zăcământ nou de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Directorii companiilor din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz pentru a transforma România, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană.

În plus, România are energie hidroelectrică. Barajele de pe râuri generează aproape 30% din necesarul de electricitate,mai remarcă New York Times.

Acest potențial a atras interesul Statelor Unite. În 2020, încurajată de istrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin nuclear.

În timp ce planurile pentru Cernavodă avansează, guvernul român și istrația Biden au anunțat în mai un acord preliminar pentru construirea unui reactor modular de mici dimensiuni pe locul unei centrale electrice pe cărbune.

Pentru o țară ca România, cu o forță de muncă bine pregătită și ieftină, realizarea de echipamente pentru acest nou tip de reactor s-ar putea transforma într-o industrie de export, spun experții cu care au vorbit jurnaliștii americani.

„Cred că este o oportunitate imensă”, a spus Ted Jones, director senior pentru programe strategice și internaționale la Institutul de Energie Nucleară din Washington.

Cu toate acestea, analiza New York Times arată și o problemă a României. „Este probabil ca guvernul român să supravegheze îndeaproape investitorii și să încerce să-i izoleze pe români de forțele economice globale. În afară eleganței a unor cartiere ale Bucureștiului, România este o țară relativ săracă, cu un venit mediu ce o plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană”.

Situația este generată de neîncrederea în mediul privat, potrivit lui Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. „Există o înțelegere greșită și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a mai spus acesta pentru New York Times.