Piața muncii din România la final de 2024. Posturi vacante mai puține, dar cu costuri mai mari cu angajații

În perioada iulie-septembrie 2024, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele erau în România şi Bulgaria (ambele cu 0,8%), Spania şi Polonia (ambele cu 0,9%), în timp ce statele membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Ţările de Jos (4,3%), Belgia (4,2%) şi Austria (3,8%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,5% în trimestrul trei din 2024, în scădere de la 2,6% în precedentele trei luni şi de la 3% în perioada similară din 2023.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, rata locurilor de muncă vacante a crescut în cinci state membre UE, a rămas stabilă în şase şi a scăzut în 16 ţări membre UE. Cea mai mare creştere a fost în Cipru (0,6 pp) şi Grecia (0,5 pp), iar cel mai sever declin a fost în Germania (minus 1,1 pp) şi Austria (minus 0,8 pp). În România, rata locurilor de muncă vacante s-a situat la 0,8% în trimestrul trei din 2024, similară cu nivelul din perioada iulie-septembrie 2023.

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante era de 0,7% în industrie şi construcţii, respectiv de 0,7% în servicii, în trimestrul trei din 2024.

La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2% în industrie şi construcţii, respectiv de 2,5% în servicii.

Prețul muncii din România, cea mai mare creștere din UE

Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 5,1% în UE şi cu 4,6% în zona euro, în trimestrul trei din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În perioada iulie-septembrie 2024, comparativ cu trimestrul trei din 2023, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în România (17,1%), Croaţia (15,1%), Ungaria (14,1%), Bulgaria (12,7%) şi Letonia (12,6%), în timp ce alte trei state membre UE au raportat creşteri de peste 10%: Polonia (12%), Lituania (11%) şi Austria (10%), iar Grecia un declin de 2,9%.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5% în trimestrul trei din 2024, iar costurile non-salariale un avans anual de 5,3%.

În trimestrul trei din 2024, avansul costurilor cu forţa de muncă în România a fost generat de creşterea cu 15,8% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 20,7%.

Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 19,1% în construcţii, cu 15,7% în servicii şi cu 15,1% în industrie. În UE, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 5,5% în construcţii, cu 4,9% în servicii şi cu 5,3% în industrie.