Plata cu cardul reduce tot mai mult bacșișurile ospătarilor români

N-ar fi o problemă, susţin ei, dacă lefurile lor ar fi bune. Dar de cele mai multe ori patronii le dau salariul minim pe economie, astfel ca speranţa unui bacşiş ține industria pe picioare.

Fie la munte, fie pe litoral, obişnuiţi să nu mai umble cu cash în portofel, clienţii achită de cele mai multe ori strict suma de pe nota de plată.

În România, majoritatea angajaţilor din sistemul HORECA sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Bacşişul aproape că le dublează venitul şi este un stimulent ca să-şi facă treabă cât mai bine.

Ștefan Hurghi, barman: "Ma gândesc dacă am greşit cu ceva şi dacă sunt sigur că n-am greşit cu nimic, că a fost totul absolut ok, atunci mă gândesc că poate persoana respectivă aşa e obişnuită sau vine dintr-un loc unde nu se obişnuieşte tips-ul."

Silviu Gherga, client: "Este metoda cea mai uşoară prin care chiar poţi să taxezi ospătarul. Nelăsându-i niciun tips şi plătind până la ultima virguliță are de înţeles că nu şi-a făcut bine treaba."

Scăderea veniturilor, odată cu utilizarea tot mai frecvenţă a cardului, îi pune în dificultate pe patronii de localuri, care ar trebui să mărească salariile.

În multe ţări occidentale, bacşişul este inclus în nota de plată şi, deci, impozitat.

Camelia Petre, antreprenor: "În restaurante, chiar dacă plăteşti cu cardul, pe bonul de la card tu treci cât crezi că vrei să laşi ciubuc, dar ei menţionează că ciubucul este de 20%, în Statele Unite."

În România, un client mulţumit plăteşte în medie cu 10% mai mult decât scrie pe nota de plată. Chelnerul, frizerul, ghidul său barmanul este obligat să separe imediat bacşişul de sumele din casa de marcat. Altfel riscă amendă de la ANAF.