Șeful Finanțelor, Marcel Boloș, față cu evaziunea: „Sunt unii care scapă". În 2023 ANAF a găsit doar 10 mld. lei nedeclarați
Zece miliarde de lei - bani datorați statului de contributori - nu au mai ajuns la buget, conform verificărilor făcute de inspectorii ANAF anul trecut.
Suma ar putea fi recuperată într-o perioadă de 5 ani, estimează ministrul Finanțelor, dar nici atunci integral.
„Sunt unii care scapă", ite demnitarul, care recunoaște că evaziunea este mare. Inspectorii sunt cu ochii și pe 200 dintre cei mai bogați români, care au strâns o sumă fabuloasă - suficientă pentru a plăti toate pensiile din țară pe jumătate de an.
Anul trecut, inspectorii ANAF au făcut peste 77 de mii de verificări fiscale și antifraudă.
Așa au descoperit inspectorii 10 miliarde de lei - bani nedeclarați. Domeniile în care se face cea mai mare evaziune fiscală sunt comerțul, construcțiile, industria alimentară, agricultură și zona de servicii - de la saloane de înfrumusețare până la service-uri auto. Sunt domenii în care bonul fiscal și factura sunt ocolite. E și online-ul - 10.000 de notificări au fost trimise și către cei care se ocupă cu vânzări de diferite produse livrate prin curieri.
Recuperarea celor 10 miliarde de lei este problematică - a recunoscut ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pentru ȘtirileProTV.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: „Procesul de recuperare este unul extrem de greoi. Perioada medie este de 5 ani sau sunt unele cazuri în care prin faliment sau restructurare a activității sunt unii care scapă. Probabilitatea de încasare de 100% este una destul de mică și noi suntem datori să facem demersurile necesare să încasăm tot ce e posibil.”
Pe de altă parte, inspectorii ANAF sunt cu ochii și pe un grup select - format din 212 cei mai bogați români - care stau pe un munte de bani. Au acumulat o avere de 13 miliarde de euro, iar inspectorii vor să se asigure că își plătesc impozitele proporțional cu veniturile fabuloase pe care le au.
Recuperarea banilor nedeclarați este greoaie și pentru că ANAF încă nu are un sistem digitalizat complet, care să identifice rapid portițele folosite de evazioniști.
Adrian Bența, specialist fiscalitate: „Partea cea mai neplăcută este că încă din anul 2018 s-a abrogat un program de circa 100 de milioane de euro pentru tehnologizarea autorităților fiscale, iar rezultatele nu sunt nici pe departe satisfăcătoare.”
Din raportul ANAF pe 2023 reiese, de pildă, în cazul unei transportator de persoane, un prejudiciu de 10 milioane de lei, după ce firma și-a redus TVA-ul plătit statului prin achiziții fictive de carburant.
Și unele firme de construcții au apelat la aceeași metodă de diminuare a impozitelor.
Iar la Cluj, au fost găsiți patroni cu copii mici dați la grădinițe și școli private, care funcționează ca ONG-uri. În loc să plătească taxele de școlarizare, patronii făceau sponsorizări către aceste grădinițe pentru a-și reduce impozitele.
Experții FMI aflați în vizită oficială la București săptămâna aceasta au atras atenția că vine nota de plată (mai ales) pentru noua lege a pensiilor, impactul căreia ar putea duce deficitul bugetar peste 6% din PIB în următorii ani. Alternativele la un deficit bugetar imens și explozia datoriei publice sunt reducerea evaziunii fiscale (mai mulți bani la buget din aceleași taxe și impozite) sau, evident, majorarea sau introducerea de noi taxe și impozite.
Situația este cu atât mai complicată cu cât 2024 este un an, în acest moment, cvadruplu electoral, deci presiunea asupra politicienilor pentru derapaje fiscale este și mai mare.
.webp)
