Facebook a refuzat ca părinţii unei adolescente decedate să-i acceseze contul. Ce a urmat

Curtea Federală de Justiţie le-a permis în 2018 părinţilor tinerei, care a murit în 2012 la vârsta de 15 ani după ce a fost lovită de metrou în Berlin, să-i acceseze contul de pe reţeaua socială în încercarea de a afla dacă decesul a fost accidental sau dacă a fost vorba de sinucidere.

Facebook a argumentat că accesul la datele adolescentei ar putea încălca conţinutul privat al altor utilizatori care au comunicat cu ea.

După emiterea deciziei din 2018, Facebook le-a oferit părinţilor o unitate USB cu 14.000 de pagini în format PDF, cuprinzând un pachet de date dificil de exploatat.

Contul tinerei fete a fost plasat după decesul său în modul ''În memoria'', care permite distribuirea unor postări în memoria persoanei dispărute, dar nu şi accesul rudelor sale la mesaje sau fotografii.

Ca urmare, părinţii au apelat din nou la instanţă, care de această dată a solicitat Facebook să ofere acces real la contul adolescentei defuncte.

''Transferul de fişiere pe unităţi USB este pur şi simplu insuficient. Moştenitorii trebuie să poată accesa contul în aceeaşi manieră ca şi titularul. Bucurie!'', a salutat într-un mesaj transmis pe Twitter avocatul părinţilor adolescentei, Christlieb Klages.

Chestiunea patrimoniului digital, problematică din punct de vedere etic şi legal, apare în mod regulat în diverse state.

În 2016, Apple s-a confruntat cu FBI, care a intenţionat să oblige compania să deblocheze iPhone-ul unuia dintre cei doi autori ai atentatului de la San Bernardino, comis în California cu un an înainte, în 2015.

Pe de altă parte, Apple s-a arătat mult mai cooperantă cu un tată italian, care în 2016 a cerut deblocarea iPhone-ului copilului său, care a murit de cancer, pentru a recupera amintirile şi fotografiile.