2018, anul cel mai puţin sângeros al războiului din Siria. Bilanțul victimelor

În decursul acestui an, puterea lui al-Assad şi-a multiplicat victoriile împotriva rebelilor şi jihadiştilor, mulţumită susţinerii militare a Iranului şi Rusiei. Ea controlează în prezent aproape două treimi din Siria devastată de război, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).

”În 2018, am înregistrat bilanţul anual de morţi cel mai slab” de la începutul războiului, în martie 2011, a declarat pentru AFP directorul SOHR Rami Abdel Rahman, evocând 19.666 de persoane ucise.

Între ele se află 6.349 de civili - dintre care 1,437 sunt copii -, potrivit Observatorului, care dispune de o vastă reţea de surse în întreaga ţară.

Cu titlul de comparaţie, în războiul sângeros din Siria au fost omorâte peste 33.000 de persoane în 2017, aminteşte ONG-ul. Anul 2014, marcat de emergenţa grupării jihadiste Statul Islamic (SI), rămâne cel mai sângeros - cu peste 76.000 de morţi, potrivit aceleiaşi surse.

Declanşat odată cu reprimarea sângeroasă de către regim a unor manifestaţii în favoare democraţiei paşnice, războiul din Siria s-a transformat, de-a lungul anilor, într-un război complex, implicând grupări rebele, mişcări jihadiste şi puteri străine pe un teritoriu tot mai fragmentat.

Până în prezent, războiul s-a soldat cu peste 360.000 de morţi şi a aruncat în exil milioane de sirieni. Iar ONG-uri denunţă în continuare atrocităţi şi atingeri aduse drepturilor omului comise de regim, acuzat atât de atacuri chimice sângeroase, cât şi de tortură şi arestări arbitrare.

GHOUTA DE EST

În prima jumătate a lui 2018, ”majoritatea morţilor a fost provocată de bombardamentele regimului şi a aliatului său rus în regiuni ale opoziţiei, inclusiv în Ghouta de Est”, potrivit lui Abdel Rahman.

Ghouta de Est, ultimul bastion rebel aflat la porţile capitalei Damasc, a fost în întregime cucerită de regim în aprilie, după o ofensivă de două luni extrem de devastatoare, în care au fost omorâţi 1.700 de civili, potrivit SOHR.

O lună mai târziu, puterea îi disloca pe jihadiştii SI din cartierele din sudul capitalei, după care a lansat o ofensivă contra teritoriilor rebele din sud.

Însă, în a doua jumătate a anului, atacurile aeriene ale coaliţiei internaţionale antijihadiste conduse de către Statele Unite s-au dovedit cele mai sângeroase, potrivit lui Abdel Rahman.

Coaliţia intervine în susţinerea unei coaliţii de combatanţi kurzi şi arabi, Forţele Democratice Siriene (FDS), angajate în lupta împotriva SI.

În septembrie, FDS au lansat o ofensivă contra unui ultim bastion SI în estul ţării. În toată această campanie, SOHR a raportat zeci de morţi în rândul civililor, arătând cu degetul raidurile coaliţiei.

Pentru Siria, 2019 s-ar putea anunţa un an sângeros, în contextul în care puterea lui al-Assad şi-a subliniat mereu hotărârea de a recuceri întreaga ţară.

AMENINŢĂRI TURCE

În nord-vestul ţării, provincia Idleb contituie ultimul mare bastion insugent care-i scapă. Regiunea se află sub controlul Hayat Tahrir al-Sham, o alianţă jihadistă dominată de fosta aripă a Al-Qaida, însă în provincie se află de asemenea numeroase grupări rebele.

Pentru moment, acest sector este relativ calm, în urma unui acord dezvăluit în septembrie de Rusia şii Turcia - susţinătoarea rebelilor. Cele două puteri au decis să instaureze o ”zonă demilitarizată” cu scopul de a delimita teritoriile insurgente din Idlab de regiuni guvernamentale învecinate.

În ceea ce priveşte forţele kurde, ele deţin în continuare controlul asupra a aproape 30% din Siria, potrivit SOHR.

Vecinul turc, care vede cu ochi răi această autonomie de facto, a ameninţat în mai multe rânduri cu lansarea unei ofensive contra principalei miliţii kurde din Siria, Unităţile Protecţiei Poporului (YPG).

Aceste ameninţări au fost luate foarte în serios - cu atât mai mult cu cât preşedintele american Donald Trump a provocat o surpriză, la 19 decembrie, când a anunţat dezangajarea celor aproximativ 2.000 de militari americani staţionaţi în Siria cu scopul de a ajuta forţele kurde în lupta împotriva SI. Iar potrivit Washingtonului, acceasta va fi ”lentă şi extrem de coordonată” cu Turcia.

În replică la aceste răsturnări de situaţie, YPG au invitat vineri forţele regimului să se desfăşoare în regiunea Manbij (nord), provocând furia Ankarei.