Ce îi oferă Putin lui Trump ca să lase Rusia să facă ce vrea în Europa. Ucraina e principala monedă de schimb

Din perspectiva Kremlinului, un astfel de acord ar însemna, în esență, recunoașterea de către SUA a dominației ruse în spațiul post-sovietic – inclusiv în Ucraina – și, într-o oarecare măsură, o acceptare a influenței sale în Europa, scrie publicația independentă The Moscow Times.

Pentru a-și atinge acest obiectiv, Kremlinul caută acum stimulente care, în opinia sa, ar putea atrage și menține atenția președintelui Donald Trump – de la acorduri privind pământuri rare și influență geopolitică în Iran și Coreea de Nord, până la mult-visatul Trump Tower în Moscova.

Cinci oficiali guvernamentali ruși actuali, inclusiv doi diplomați, trei surse apropiate Kremlinului și angajați ai trei mari companii de stat au confirmat aceste informații pentru The Moscow Times, toți sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

„Cel mai important este ca americanii să nu se amestece în treburile noastre și să nu ne spună cum să trăim. Să nu ne împiedice în ceea ce facem,” a declarat un oficial rus de rang înalt, familiarizat cu logica de negociere a Kremlinului.

Unii oficiali din Moscova văd și gesturi simbolice ca parte a unui posibil acord, precum o vizită a președintelui Vladimir Putin la Washington și o întâlnire cu Trump la Casa Albă.

„Dacă șeful nostru [Putin] vine din când în când la Washington pentru a se întâlni cu Trump – ar fi și asta plăcut,” a spus un alt oficial guvernamental.

Totuși, oficialii recunosc că epoca summit-urilor majore, ca în timpul Războiului Rece sau imediat după, a apus. „E greu să mai mizăm pe asta acum,” a adăugat același oficial.

Căutarea de influență

Recunoscând limitele poziției sale de negociere, Kremlinul a însărcinat oficiali și experți să analizeze și să identifice toate posibilele stimulente care ar putea capta interesul lui Trump și evita restrângerea discuțiilor la o agendă limitată.

După victoria lui Trump în noiembrie, Kremlinul a ordonat marilor corporații să pregătească propuneri detaliate de cooperare economică cu Washingtonul.
„Se lucra intens în guvern, ministere și companii mari, inclusiv noaptea și în weekenduri: se pregăteau propuneri pentru sectoarele economice-cheie,” a spus un oficial.
„Rosatom și Rosneft și-au prezentat inițiativele, iar [producătorul de aur] Polyus a transmis informații noi despre zăcăminte de aur către Kremlin. Rusal și alte entități s-au alăturat,” a adăugat el. Aceste eforturi au fost coordonate de adjunctul istrației prezidențiale, Maxim Oreșkin, și trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev.

O nouă abordare

Această nouă strategie reflectă prăbușirea modelului anterior de relații SUA–Rusia.

În timpul Războiului Rece, marile puteri practicau „linkage” – conectarea unor probleme aparent fără legătură într-un cadru mai larg de negociere.

„Ne dați grâu, vă oferim mai puțini radicali în America Latină. Ne dați aspirină, vă dăm Valocordin,” a explicat un diplomat rus.

Când ai o gamă largă de subiecte pe masă, e mai ușor să negociezi compromisuri și să echilibrezi asimetriile, a spus el.

Dar spre deosebire de acea epocă, Rusia are acum mult mai puține „cărți de joc”. Tratatele de control al armelor care structurau dialogul – de la Tratatul Anti-Rachete Balistice la New START – sunt în dezintegrare. New START expiră în februarie 2026, iar discuțiile pentru extindere nici măcar nu au început.

„Pe vremuri, organizam summit-uri, semnam tratate – întâi SALT, apoi START. S-a creat un întreg ecosistem de consultări și mecanisme comune. Asta a lansat colaborarea Moscova–Washington pe multiple planuri,” își amintește un diplomat rus.
Astăzi, această arhitectură nu mai există, iar Trump este interesat de controlul armamentului doar în contextul rivalității cu China. Astfel, Moscova și Washingtonul se văd din ce în ce mai mult ca rivali, nu parteneri.

„Ne concurăm pe piețele de hidrocarburi din Europa, piețele de alimente și vânzările de arme. Și această confruntare nu va face decât să se intensifice,” a spus un oficial guvernamental rus.

Ucraina ca monedă de schimb

Cu puține pârghii rămase, Moscova vede războiul din Ucraina drept cea mai puternică monedă de negociere și speră să profite de dorința lui Trump de a obține un armistițiu.
„Trebuie să-l stoarcem pe Trump cât putem, fluturând în fața lui perspectiva unui armistițiu ca pe un morcov,” a spus un participant la discuții.

Există puține iluzii privind fragilitatea acestei oportunități.
„Fereastra se poate închide brusc. Trump și-ar putea pierde interesul sau, mai rău, ar putea deveni ranchiunos,” au recunoscut diplomații și oficialii.

Totuși, mulți din Ministerul de Externe și de la Kremlin au o viziune diferită.

„Suntem pe drumul cel bun. Prioritatea este recalibrarea relațiilor cu SUA – o sarcină deloc simplă – menținând viu dialogul privind Ucraina. De acolo, situația de pe teren va dicta următoarele mișcări. Totul ține de timp, răbdare și perseverență,” a spus un diplomat rus.

Formal, Kremlinul a semnalat disponibilitatea de a face concesii. În urma unei convorbiri cu Trump în martie, Putin a acceptat un moratoriu de 30 de zile asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ucraina a susținut separat armistițiul, dar nu s-a semnat niciun acord formal. Oficialii ucraineni au acuzat Moscova că a încălcat pauza în mod repetat.

„În aceste condiții, a vorbi despre un armistițiu este pur și simplu nerealist,” a declarat Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, la începutul lunii aprilie.

Oficialii văd două scenarii principale:

► Acceptarea unui armistițiu intermediat de Trump, în schimbul unor concesii precum limitarea livrărilor de arme din SUA către Ucraina.
– „Deși asta nu înseamnă că armele nu vor continua să vină prin Europa,” a avertizat un diplomat rus.

► Dacă negocierile eșuează, învinovățirea Kievului.
– „Dacă Rusia refuză un armistițiu, trebuie să fim pregătiți să înfruntăm din nou un front occidental unit, și într-o configurație și mai defavorabilă pentru noi,” a avertizat un alt oficial.

Momeala lui Putin

Au fost propuse multe idei drept posibile stimulente pentru a-l atrage pe Trump într-un acord – de la medierea negocierilor SUA–China până la misiuni comune pe Marte. Dar Kremlinul are puține atuuri reale.

Propunerile economice par slabe. Chiar și în anii buni, comerțul SUA–Rusia abia ajungea la 45 de miliarde de dolari. În 2024, a scăzut la doar 3,5 miliarde – cel mai scăzut nivel din 1992.

Astăzi, Moscova poate oferi doar câteva materii prime de care SUA mai are nevoie: titan pentru fabricarea avioanelor, uraniu pentru energie nucleară și petrol greu pentru rafinăriile de pe Coasta Golfului. Dar, după cum a spus un oficial, acestea „nu vor salva balanța comercială americană și, prin urmare, nu au valoare pentru Trump.”

Rusia este un furnizor major de metale rare, precum scandiu, ytriu și lantan, esențiale pentru electronică și sisteme de apărare. Dar și acestea sunt considerate insuficiente pentru a obține concesii politice majore.

Inițiativele regionale sunt, de asemenea, limitate. Washingtonul ar dori ca Rusia să oprească livrările de arme către Coreea de Nord și să respecte sancțiunile ONU. Însă Moscova, care a investit într-o alianță în creștere cu Phenianul, nu are nicio intenție să dea înapoi din această cooperare.

Iranul a fost și el menționat ca un posibil canal de implicare, având în vedere rolul Rusiei în gestionarea combustibilului nuclear uzat al Teheranului și sprijinul pentru programul său nuclear pașnic.

„Există convingerea că Trump are un anumit respect pentru Putin. Și că cuvântul lui Putin ar putea influența o decizie americană [cu privire la Iran],” a declarat un oficial guvernamental rus.

Dar chiar și diplomații ruși recunosc că rolul Moscovei în discuțiile SUA–Iran ar fi, în cel mai bun caz, marginal.

„Teheranul a dorit mereu să discute direct cu americanii și a fost mereu temător că va fi ‘vândut’ de noi într-un acord de amploare,” a spus un diplomat rus.

Propunerile mai realiste vizează coordonarea în domeniul energiei și gesturi simbolice. Una dintre sugestii: o misiune umanitară în Gaza, folosind infrastructura construită de Rusia în Siria. O alta ar presupune o cooperare informală pe piețele de petrol între SUA, Rusia și Arabia Saudită.

„Aici, trei mari oameni de stat ar putea urca pe scenă: liderii SUA, Rusiei și Arabiei Saudite,” a remarcat un diplomat rus.

Și apoi există ideea unui Trump Tower în Moscova. Oficialii au discutat construirea unui turn Trump cu 150 de etaje în Moscow City, cartierul de afaceri al capitalei. Proiectul ar putea fi lansat rapid, iar Trump însuși ar putea participa la ceremonia de inaugurare.

„Viteză, impact și spectacol – acestea sunt lucruri pe care Trump le apreciază instinctiv,” a spus o sursă apropiată Kremlinului. Cu atât mai mult cu cât echipa lui Trump și oficiali ruși discutaseră acest proiect și în trecut, a adăugat el.

Africa, de mult timp periferică politicii externe americane, este considerată puțin probabil să capteze interesul lui Trump. Nici o misiune comună spre Marte nu este văzută ca realistă.

În toate aceste propuneri, Kremlinul este ghidat de un singur principiu: inițiativele trebuie să fie personalizate pentru Trump, realizabile într-un singur mandat și să aibă un impact mediatic puternic.

„Fără asta,” a spus un oficial rus de rang înalt, „e naiv să ne așteptăm la vreun progres.”