Ce prevede planul Comisiei Europene pentru reînarmarea Europei. România ar putea beneficia din plin

Este și motivul pentru care șefa Comisiei Europene a anunțat, marți, un plan menit să impulsioneze industria de apărare a continentului nostru și care ar urma să mobilizeze fonduri impresionante.

„Europa se confruntă cu un pericol clar și iminent, de o amploare pe care niciunul dintre noi nu am mai văzut-o în viața de adult”, este declarația cu care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început prezentare a planului de reînarmare a Europei.

Un titlu sugestiv pentru vremurile în care le trăim. Acest plan cuprinde în special mecanisme de finanțare pentru industria de apărare și are cinci pași. Unul dintre mecanisme este asemănător cu cel al PNRR-ului, care ne ajută să ne revenim după COVID.

Comisia Europeană va atrage de pe piața de capital 150 de miliarde de euro, iar banii îi va împrumuta statelor membre în condiții avantajoase. Sunt încurajate planurile comune între cel puțin două state membre sau două state membre și Ucraina. Totodată, fondurile de coeziune de care România profită din plin, pentru că sunt menite să reducă decalajele de dezvoltare dintre regiunile europene, ar putea fi folosite pentru investiții în industria de apărare.

Oficialii de rang înalt ai Uniunii Europene ne-au oferit toate detaliile tehnice despre acest plan, însă s-a oferit să facă speculații despre când aceste măsuri vor putea fi puse în practică, mai ales că vor să atragă finanțare și de la Banca Europeană de Investiții. În prezent, băncile europene nu pot acorda împrumutul industriei de apărare. Dacă acest plan ar fi aplicat integral, atunci s-ar mobiliza în 4 ani pentru industria de apărare o sumă uriașă.

Este vorba de 800 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis, de asemenea, o scrisoare către toți șefii de stat și de guvern prin care le-a prezentat acest nou plan de reînarmare a Europei. Planul va fi discutat joi, la Bruxelles, în cadrul consiliului extraordinar al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Trăim unul dintre cele mai importante și mai periculoase momente din istorie. Nu trebuie să explic gravitatea amenințărilor cu care ne confruntăm sau cât de devastatoare pot fi consecințele pe care va trebui să le îndurăm, dacă aceste amenințări vor fi puse în practică. Fiindcă întrebarea nu mai este dacă securitatea Europei este sau nu amenințată într-o manieră reală. Ori dacă Europa trebuie să pună umărul mai mult la apărarea propriei securități. Adevărul e că știm de mult răspunsul la aceste întrebări. Adevărata întrebare acum este dacă Europa e pregătită să acționeze pe cât de decisiv dictează situația”.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: „Nu trebuie să lăsăm ca viitorul nostru să fie decis de alții. Până nu ne vom asuma responsabilitatea propriei securități, nu ne vom simți în siguranță. Rămân acum două întrebări: cum vom face asta și cât de repede? Ne trebuie încredere, curaj și cooperare”.

După ce a subliniat gravitatea momentului și anvergura mizei, șefa Comisiei Europene a detaliat un plan în cinci puncte conceput să accelereze și sa susțină eforturile de înarmare a statelor Uniunii.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Statele membre sunt gata să investească mai mult în propria securitate dacă vor avea libertatea fiscală de a face asta. Prin urmare. vom permite statelor membre sa își crească în mod semnificativ cheltuielile de apărare fără a antrena activarea procedurii privind deficitul excesiv. A doua propunere face referire la un nou instrument. Acesta va furniza împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de dolari statelor membre pentru investiții în apărare. Se va investi în capacități la nivel european, precum sisteme de apărare aeriană și sisteme anti-rachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniție, drone și sisteme anti-dronă. Dar vor fi vizate și alte nevoi, de la cooperarea cibernetică și mobilitatea militară, de pildă. Asta le va permite statelor să constate care sunt nevoile comune și să cumpere la comun”.

În ceea ce privește cel mai presant obiectiv, sprijinirea Ucrainei în condițiile dezangajării Statelor Unite...

Guntram Wolff, think tank Breugel: „Sprijinul militar american pentru Ucraina se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro pe an. Pentru un continent de dimensiunea Europei, asta înseamnă 0,12 la sută din PIB, prin urmare e un procent mic din PIB, iar asta înseamnă că din punct de vedere financiar e absolut fezabil”.

Planul Comisiei Europene prevede stimulente pentru statele membre care ar dori să recurgă la fondurile de coeziune pentru a majora cheltuielile alocate armatei. Comisia Europeana are in vedere si mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Economiilor și Investițiilor, dar și prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Reînarmarea Europei pentru a contrabalansa retragerea Americii de pe continent ridică totuși multe probleme, de la capacitățile de producție insuficiente pana la lipsa unor efective semnificative de trupe pregătite de lupta, la nevoie.

Reporter: Se poate apăra Europa fără implicarea americanilor?

Guntram Wolff, think tank Breugel: Răspunsul e că, în momentul de față, ar fi un lucru foarte, foarte dificil. Statele Unite au anumite facilități strategice, anumite sisteme de arma pe care europenii nu le au. În plus, au capacitatea de a detașa trupe în timp relativ scurt. Nouă ne lipsește asta și e ceva ce trebuie să reparăm. În termeni de personal militar, Europa se bazează în prezent pe 300 de mii de soldați americani care ar putea fi trimiși pe continent în cazul unui atac. Prin urmare ar trebui să construim capacități echivalente. Asta ar costa în jur de 200 de miliarde de euro pe an, asta pe termen scurt. Cheia este ca toate țările să majoreze cheltuielile simultan, nu fiecare țară în ritmul ei.