Ce se întâmplă după moartea Papei Francisc și cum arată planul de înmormântare. Ce schimbări surprinzătoare a ales Pontiful

Papa Francisc, care a murit la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște, își planificase deja o înmormântare simplificată, renunțând la unele dintre ritualurile mai arhaice care au loc atunci când un pontif trece în neființă. 

Totuși, moartea sa declanșează imediat o serie de evenimente minuțios coregrafiate, rafinate de-a lungul secolelor și a sute de papi decedați. Unele tradiții ale Vaticanului datează din Roma Antică.

La finalul acestor procesiuni, un nou lider al Bisericii Catolice va fi ales printr-un scrutin de mare miză, dramatizat și în filmul nominalizat la Oscar „Conclavul”, în care cardinalii progresiști și conservatori se luptă pentru controlul unei instituții care are un miliard de adepți în întreaga lume.

Confirmarea decesului

În mod tradițional, camerlengo-ul (un oficial de rang înalt al Vaticanului) este cel care confirmă moartea unui papă. În prezent, această funcție este deținută de cardinalul Kevin Farrell, născut în Irlanda, care a anunțat vestea luni dimineață.

„Preaiubiți frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”, a declarat el.

Pope Francis died on Easter Monday, April 21, 2025, at the age of 88 at his residence in the Vatican's Casa Santa Marta. pic.twitter.com/jUIkbplVi2

— Vatican News (@VaticanNews) April 21, 2025

Dacă totul s-a desfășurat conform tradiției, Farrell ar fi vizitat trupul Papei Francisc în capela sa privată și l-ar fi strigat pe nume pentru a-l trezi.

În zilele noastre, acest gest este în mare parte ceremonial, întrucât medicii confirmă decesul pontifului prin metode medicale standard.

Un mit des vehiculat susține că camerlengo-ul lovește ușor capul papei cu un ciocănel de argint; Vaticanul neagă de mult timp această practică.

După ce pontiful nu răspunde, conform tradiției, inelul său sigilar - folosit ca sigiliu pentru documentele oficiale papale – este deteriorat sau distrus, semnalând sfârșitul pontificatului, iar apartamentele papale sunt sigilate.

Camerlengo-ul informează Colegiul Cardinalilor, organul de conducere al oficialilor superiori ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca vestea să fie anunțată lumii.

Perioada de doliu

Moartea Papei va declanșa nouă zile de doliu, cunoscute sub numele de „Novendiale”, un obicei care își are originile în Roma Antică. De obicei, Italia declară și o perioadă de doliu național.

Trupul său va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sf. Petru pentru ca publicul să își poată lua rămas-bun.

Sute de mii de oameni vor forma cozi pentru a-i aduce un omagiu, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali. În trecut, trupul papei era expus pe o platformă ridicată, numită catafalc, însă riturile funerare simplificate ale Papei Francisc prevăd ca el să fie așezat într-un sicriu deschis, fără atâta fast și ceremonial.

Istoric, papii erau adesea îmbălsămați, iar unora li se extrăgeau organele înainte de înmormântare - o biserică din apropierea Fântânii Trevi din Roma adăpostește inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte - însă aceste practici nu mai sunt obișnuite în prezent.

În timp ce Papa Francisc va fi expus publicului, în Bazilica Sf. Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc zilnic slujbe de rugăciune și Liturghii de Requiem.

Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită „sede vacante”, ceea ce înseamnă „cât timp scaunul este vacant”, perioadă în care conducerea Bisericii este preluată temporar de Colegiul Cardinalilor - deși nu pot fi luate decizii majore până la alegerea unui nou papă.

Înmormântarea lui Papa Francisc

Înmormântarea papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sf. Petru, la patru până la șase zile după deces, iar mulțimi de oameni vor umple Vaticanul pentru slujbă. Ceremonia va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.

Tradițional, papa este înmormântat în Grotele Vaticanului, criptele de sub Bazilica Sf. Petru. Aproape 100 de papi sunt îngropați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.

Însă Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales ca loc de veci Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și pe care o frecventa des, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.

Papii din trecut erau îngropați în trei sicrie: unul din chiparos, unul din zinc și unul din ulm, introduse unul în celălalt, dar Francisc a cerut să fie îngropat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.

La înmormântarea lui Benedict al XVI-lea, în sicriul său au fost puse și monede bătute în timpul pontificatului său, precum și un tub metalic ce conținea un pergament rulat, numit „rogito” - un document de 1.000 de cuvinte care relata viața și pontificatul său. Este foarte probabil ca și Papa Francisc să fie înmormântat cu propriul său rogito, care să cuprindă momentele definitorii ale pontificatului său unic.

Alegerea noului papă

La două-trei săptămâni după înmormântarea papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a organiza un conclav - procesul extrem de secret prin care este ales un nou papă. Teoretic, orice bărbat romano-catolic botezat este eligibil pentru papalitate, însă, în ultimii 700 de ani, papa a fost ales întotdeauna dintre membrii Colegiului Cardinalilor.

Marea majoritate a celor 266 de papi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european din ultimii 1.300 de ani.

Spre deosebire de politica obișnuită, candidații la papalitate nu își fac campanie publică pentru această funcție. Observatorii Vaticanului îi numesc papabile – adică „demni de a deveni papă” – pe cardinalii care au șanse mari să fie aleși.

În ziua votului, Capela Sixtină - cunoscută pentru tavanul pictat de Michelangelo - este sigilată fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt încuiați în interior.

Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au drept de vot. Aproximativ 120 dintre aceștia vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-i numele pe un buletin și plasându-l într-un potir aflat pe altar.

Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi, are loc un nou tur de scrutin. Pot avea loc până la patru runde de vot pe zi.

Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci runde de vot, însă procesul poate dura și mai mult: un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproape trei ani, iar altul din secolul al XVIII-lea - patru luni.

După numărarea voturilor, buletinele sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată în prealabil de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde un amestec chimic care emite un semnal de fum vizibil printr-un coș: fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, iar fumul alb semnalează că a fost ales unul.

Noul papă

Odată ales un papă, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește de pe balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru anunțul în latină „Habemus papam”, care înseamnă „Avem un papă”, în fața a mii de credincioși nerăbdători.

Apoi, noul papă, după ce își alege un nume papal (de obicei în onoarea unui sfânt sau a unui predecesor) și îmbracă haina albă, pășește pe balcon pentru a ține primul său discurs public. Și astfel, lumea catolică are un nou lider.

Pe lângă faptul că stabilește învățăturile și morala Bisericii, papa deține o influență diplomatică și politică semnificativă pe scena internațională, acționând ca mediator în conflicte globale și ghidând eforturi umanitare.

Majoritatea papiilor își îndeplinesc mandatul până la moarte. a demisionat în 2013 la vârsta de 85 de ani din cauza stării de sănătate în declin, a fost primul pontif care s-a retras în ultimii 600 de ani.