Cine ar putea fi succesorul Papei Francisc. Cardinali din întreaga lume se pregătesc pentru conclav

Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituţie cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 şi revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013.

Principalii favoriţi la succesiunea lui Francisc I

Un nou papă urmează să fie ales în următoarele 15-20 de zile, după moartea Papei Francisc I, luni, la vârsta de 88 de ani.

Francisc, originar de la Buenos Aires, se afla în post de la 13 martie 2013, când i-a succedar lui Benedict al XVI-lea care a demisionat.

De secole, Papa este ales din rândul cardinalilor, episcopi de rang înalt consilieri ai Suveranului Pontif, în pofida faptului că orice bărbat botezat poate pretinde acest titlu.

Cardinalii sunt convocaţi mai întâi la Vatican, iar Guvernul Bisericii este încredinţat Colegiului Cardinalilor, care este însărcinat să expedieze afacerile curente.

Votul are loc în Capela Sixtină, cu uşile închise, fără vreo comunicare cu exteriorul.

Toţi cei aproximativ 120 de cardinali depun jurământul, cu mâna pe Biblie, şi încep o sesiune de voturi pentru a desemna succesorul.

Doar cardinalii în vârstă de cel puţin 80 de ani sunt autorizaţi să voteze în Conclav.

După numărarea voturilor, rezultatul este anunţat cu ajutorul unui faimos fum alb - sau negru, în cazul în care cardinalii nu s-au pus de acord -, vizibil din Piaţa Sf. Petru.

Mai multe nume circulă, de mai multe săptămâni, ca succesori ai lui Francisc I, pentru a deveni cel de-al 267-lea Papă din istorie.

Jean-Marc Aveline, un marseillez în cursă

În ziua în care Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul diocezei Marsilia, a fost făcut cardinal în august 2022 de către Papa Francisc. peste 300 de marseillezi s-au adunat la Roma.

Născut în Algeria în 1958, el este preot din 1984 şi este cunoscut prin angajamentul său în favoarea problemei migraţiei, aliniat celui al lui Francisc.

El era considerat ca un om de încredere de către Francisc şi l-a primit pe Suveranul Pontif la Marsilia în vara lui 2023.

Absolvent de greacă, ebraică şi teologie, popular în rândul teologilor şi reputat prin ”bonomia” sa, Jean-Marc Aveline este oficialul catolic z cel mai prezent la Vatican.

Parolin, Zuppi, Pizzabella, trei nume italiene care revin adesea

Trei italieni se află între cei mai evocaţi succesori ai lui Francisc.

Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretar de stat al Vaicanului, considerat numărul doi la Sfântul Scaun.

Un mare diplomat şi absolvent de drept canonic, el este prezentat ca un om calm, cam ”şters”, dar ”capabil să liniştească tensiuni şi să depăşească diferenţe ideologice”, potrivit publicaţiei La Croix.

Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul Bolognei, este de asemneea citat adesea.

Un progresist în vârstă de 69 de ani, el este cunoscut prin angajamentul său social - faţă de migranţi şi homiosexuali - şi ar putea continua refoemele lansate de către Francisc, al cărui emisar specioal pentru pace în Ucraina, între altele, a fost.

Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 59 de ani, este Patriarhul Latin al Ierusalimului.

Un mare cunoscător al Orientului Mijlociu, el a intervenit pe lângă creştinii din Fâşia Gaza, dar ar putea fi îndepărtat din cauză că este prea tânăr.

Un papă asiatic sau african?

Biserica Catolică a avut, începând din secolul al II-lea şi până secolul al VIII-lea, un Papă de origine asiatică, Grigore al III-lea, originar din Siria actuală, şi trei papi de origine africană - berberii Victor I, Miltiade şi Gelasius I.

O astfel de situaţie, rară în Biserica Catolică, s-ar putea repeta acum, după multe secole, iar mai mulţi cardinali au această şansă.

Între ei se află filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle, în vârstă de 67 de ani, fostul arhipiscop al Manilei, un progresist apropiat lui Francisc I.

Un teolog, el este un bun comunicator şi este activ pe Facebook şi YouTube.

”Pastorul apropiat săracilor” Luis Antonio Tagle este apreciat prin charisma, simplitatea şi angajamentul său social.

Invers, Robert Sarah din Guineea, fostul arhiepiscop din Conakry, reprezintă o figură conservatoare de prim-plan.

El este candidatul oficial al ”facţiunii” conservatoare şi este foarte influent în Africa.

El este un mare apărătir al celibatului preoţilor, o temă fierbinte în Biserica Catolică, şi i s-a opus lui Francisc în multe subiecte - între altele imigraţia, revenirea la slujba în latină, opoziţia faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex.

El s-a retras din februarie 2021, însă rămâne ”papabil”, în pofida faptului că urmează să împlinească vârsta de 85 de ani la 15 iunie 2025.

Numele multor altor episcopi sunt citate adesea ca succesori la Sfântul Scaun, de exemplu au primului cardinal suedez din istorie, episcopul din Stockholm Anders Arborelius, în vârstă de 75 de ani, sau al germanului Gerhard Müller, unul dintre principalii opozanţi ai lui Jorge Mario Bergoglio.

Camerlengo preia conducerea afacerilor curente

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (şambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de "sede vacante" (scaunul gol).

El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic şi un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunţii papei cu un ciocan de argint.

Camerlengo şi trei asistenţi aleşi dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuţi sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să îşi prezinte omagiile.

De asemenea, ei se asigură că "Inelul Pescarului" şi sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.

Camerlengo încuie şi sigilează reşedinţa personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.

Camerlengo şi ceilalţi cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învăţăturile acesteia. Şefii majorităţii departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuieşte.

Doliu de nouă zile și organizarea funeraliilor

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor şi a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra şi a şasea zi de la moartea sa.

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat şi simplificat riturile funerare papale în 2024.

Se aşteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piaţa Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântaţi în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb şi stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceştia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregaţii generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică şi pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.

Cine poate participa la conclav

Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregaţiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuţiilor are loc în cadrul interacţiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradiţional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituţia pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăţi în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceştia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeţi Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată şi sunt duşi cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul "cu cheie". Acesta provine dintr-o tradiţie care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închişi pentru a-i forţa să decidă cât mai repede posibil şi pentru a limita interferenţele externe.

Reguli stricte de izolare

În aceste zile, participanţilor le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul şi ziarele nu sunt permise, iar poliţia Vaticanului foloseşte aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.

Cu excepţia primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.

O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidaţi principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea şi să descurajeze căutarea de candidaţi de compromis.

Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă şi ce nume doreşte să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.

Noul papă îmbracă veşminte albe care au fost pregătite în trei mărimi şi se aşează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalţi cardinali, care îi aduc omagiu şi promit supunere.

Lumea va şti că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanţe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coşul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.

Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul z Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunţa mulţimii din piaţă "Habemus Papam" (Avem un Papă).

Noul papă apare apoi şi dă mulţimii prima sa binecuvântare ca pontif.