Comandantul armatei nord-coreene, eliberat din functie de catre Kin Jong-un

Ri Yong-ho este considerat unul dintre personajele-cheie care l-au sustinut pe tanarul lider in cursul perioadei de tranzitie din Coreea de Nord, in urma mortii tatalui sau, Kim Jong-il, in decembrie.

Ri Yong-ho, unul dintre personajele centrale ale regimului, devenit sef al armatei in 2009, a fost vazut in ultimele luni insotindu-l pe Kim Jong-un in cursul vizitelor efectuate la baze militare.

In cadrul unei reuniuni a Biroul Politic a partidului unic aflat la putere, el a hotarat "sa il elibereze pe Ri Yong-ho din toate functiile din cauza unei boli", a precizat agentia de presa, citata la Seul.

Aceste functii erau cele de "membru al prezidiului Biroului Politic, membru al Biroului Politic, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea si vicepresedinte al Comisiei Militare Centrale", a precizat agentia.

Partidul Muncitorilor din Coreea este partidul unic aflat la putere in Coreea de Nord.

Kim Jong-un a preluat puterea dupa moartea tatalui sau Kim Jong-il, in decembrie.

Ri Yong-ho a fost unul dintre cele sapte cadre superioare ale partidului si armatei care l-au insotit pe Kim Jong-un alaturi de dricul tatalui sau anul trecut.

De asemenea, Ri Yong-ho a fost vazut, in fundal, in cadrul ceremoniei de omagiu adus de Kim Jong-un bunicului sau Kim Il-sung, la marcarea mortii acestuia, in 1994.

Tensiunile din Peninsula Coreeana sunt intense dupa esecul lansarii unei rachete cu raza lunga de actiune, in aprilie, de catre Coreea de Nord, considerata de catre Statele Unite si aliatii lor un test de racheta balistica deghizat.

Coreea de Nord a denuntat luna trecuta organizarea unor manevre americano-sud-coreene la frontiera dintre cele doua Corei, calificandu-le drept "provocare" si pronuntandu-se in favoarea "unei noi consolidari a disuasiunii sale nucleare".

In opinia unor analisti, tanarul lider ar putea sa isi conduca tara intr-o noua directie, in timp ce altii apreciaza ca lansarea esuata a unei noi rachete in aprilie inseamna, in mod evident, continuarea izolarii internationale a tarii.

Phenianul afirma ca are nevoie de arme nucleare pentru a se apara impotriva unei amenintari atomice americane, dar doreste, in principiu, sa renunte la arsenalul sau in cadrul unui acord international.

Negociarile intre sase tari asupra acestui subiect, grup din care fac parte cele doua Corei, China, Statele Unite, Rusia si Japonia, se afla in imaps din decembrie 2008.

Conform unui acord incheiat in septembrie 2005 in cadrul negocierilor intre cele sase tari, Phenianul a acceptat sa isi anihileze programele nucleare in schimbul unor concesii diplomatice si economice si unor garantii de securitate. Dar Nordul a procedat la doua teste nucleare, in 2006 si 2009.

Coreea de Nord a dat insa asigurari sambata ca este pregatita sa reia negocierile in cadrul grupului de sase tari asupra domeniului nuclear, fara sa evoce conditii prealabile unei reveniri la masa negocierilor.