Măsură radicală luată în Transnistria în aşteptarea întreruperii furnizării de gaze rusești. Chiar și școlile sunt vizate
Autorităţile din Transnistria au întrerupt furnizarea de gaze către mai multe instituţii de stat din Zona de Securitate, inclusiv în şcoli, în contextul în care un acord care permite gazului rusesc să tranziteze Ucraina se încheie la sfârşitul anului.
Potrivit NewsMaker, compania Tiraspoltransgaz a întrerupt, sâmbătă, furnizarea de gaze naturale către 12 instituţii publice din localităţile aflate în Zona de Securitate. Printre acestea se numără patru instituţii de învăţământ, o instituţie medicală şi două instituţii culturale, situate în raionul Dubăsari, municipiul Bender şi în proximitatea acestuia, adică la graniţa cu zonele controlate de guvernul de la Chişinău.
Totodată, furnizarea agentului termic a fost sistată în mai multe sedii publice din municipiul Bender, inclusiv pentru subdiviziunile teritoriale ale poliţiei şi procuraturii Republicii Moldova.
Întreruperea a fost impusă cu două zile înainte de expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina şi Gazprom, în condiţiile în care Kievul a refuzat prelungirea, din cauza războiului. Sâmbătă, Gazprom a expediat către Moldovagaz – compania din Moldova pe care o controlează – o notificare în care informează că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025, de la ora locală 07:00. Toate livrările de gaz de la Gazprom către Moldova sunt direcţionate, conform unei înţelegeri din 2022, către regiunea transnistreană prorusă. Deşi ar exista rute alternative, concernul rus şi-a argumentat decizia prin neachitarea unei pretinse datorii a Moldovagaz, pe care Chişinăul nu o recunoaşte.
Rezultatele unui audit extern privind pretinsa datorie pe care ar fi acumulat-o Moldovagaz faţă de Gazprom pentru livrările de gaze - care, potrivit gigantului rus, se ridică la circa 800 milioane de dolari -, nu este confirmată prin documente oficiale. Prin urmare, Chişinăul a propus concernului rus doar 8,6 milioane de dolari din suma solicitată. Gazprom nu recunoaşte rezultatele auditului, iar Moldova contestă acuzaţiile de arierate pentru livrări anterioare de gaz şi acuză Rusia de destabilizarea ţării.
Rusia furnizează Moldovei aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, care este transportat prin Ucraina către Transnistria, unde termocentrala de la Cuciurgan produce energie electrică ieftină, care este vândută părţilor din Moldova controlate de guvernul de la Chişinău.
„Scopul Kremlinului este să destabilizeze Moldova şi să o arunce în haos”
„Scopul real al Kremlinului aici este să destabilizeze Moldova şi să o arunce în haos”, a declarat fostul ministru al energiei Victor Parlicov pentru Radio Moldova. Parlicov a fost demis pentru că nu a reuşit să abordeze criza energetică după ce s-a întâlnit cu şeful Gazprom luna trecută.
Atât Chişinăul, cât şi Transnistria au impus stare de urgenţă economică, luând inclusiv măsuri de reducere a consumului de energie la orele de vârf.
Parlicov a respins afirmaţia Gazprom potrivit căreia Moldova a acumulat arierate de 709 milioane de dolari, afirmând că, începând din 2022, toate gazele livrate Moldovei au fost direcţionate direct către Transnistria separatistă. De atunci, ţara şi-a diversificat sursele şi şi-a asigurat aprovizionarea cu gaze din România şi din alte ţări.
Moldova a îndemnat Gazprom să ia în considerare alte rute pentru aprovizionarea ţării, în special prin conducta Turkstream din Turcia şi de acolo prin Bulgaria şi România, dar Gazprom a refuzat, condiţionând acceptul de plata datoriilor.
Premierul moldovean Dorin Recean a condamnat decizia Gazprom.
Expirarea acordului de tranzit pe care Gazprom îl avea cu Ucraina afectează şi exporturile de gaze ruseşti destinate Slovaciei, Austriei, Ungariei şi Italiei.
Premierul slovac Robert Fico, care s-a întâlnit cu liderul rus Vladimir Putin la Kremlin săptămâna trecută, a criticat Ucraina pentru refuzul de a prelungi acordul. Ministrul său de externe, Juraj Blanar, a respins duminică acuzaţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski conform căreia Fico a deschis un „al doilea front, energetic”, împotriva Kievului.
