Mesajul lui Putin după discuția cu Macron. A cerut Occidentului să nu mai livreze arme Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său z Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi.
Putin a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit ''atrocităţi'', au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters.
Preşedintele rus i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea ''crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas''.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi ''neonaziştii'' ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident.
''Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina'', a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA.
De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina.
Preşedinţii z şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie.
Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept ''operaţiune specială pentru denazificarea'' ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei.