Parlamentul European a hotărât că Rusia este un stat sponsor al terorismul. 58 de europarlamentari au votat împotrivă

La scurt timp după vot, Parlamentul European a fost ținta unui atac cibernetic, revendicat de un grup de hackeri pro-ruși.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „În sfârșit, Parlamentul European a declarat rachete asupra infrastructurii noastre, a energiei noastre și a oamenilor simpli. Rezultatul e tragic, sunt mulți morți și răniți."

Deși a fost solidaritate în Parlamentul European, fostul premier britanic Boris Johnson a făcut în aceeași zi o serie de comentarii care au provocat rumoare în cancelariile occidentale, pe marginea reacției inițiale a europenilor la invazia din Ucraina.

Boris Johnson, fost premier al Marii Britanii: „zii au fost în negare până în ultima clipă. Germania, din tot soiul de raționamente economice solide... o să vă spun ceva groaznic...Punctul de vedere al Germaniei a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine că totul să se termine rapid și ca Ucraina să cedeze, să se retragă. Mi s-a părut un fel îngrozitor de a privi lucrurile."

Oficialii germani au negat vehement scenariul prezentat de fostul lider britanic.

Steffen Hebestreit, purtător de cuvânt al guvernului german: „Sunt tentat să trec în engleză și să spun că e "utter nonsense" (absurditate totală) ceea ce a spus Boris Johnson. Știm că distractivul fost premier a avut întotdeauna propria relație cu adevărul, așa cum e cazul și acum."

Revenind la tabăra ucraineană, după vizită făcută de premierul Rishi Sunak la Kiev, ministerul britanic al apărării a anunțat trimiterea a trei elicoptere Sea King, pentru prima dată de la începutul războiului.

Boris Johnson, fost premier al Marii Britanii: „Cred că minimul pe care trebuie să-l obțină Volodimir Zelelnski este să-i scoată pe ruși din teritoriile ocupate după 24 februarie 2022. După asta, se poate negocia. Până la urmă, sigur se va ajunge la negocieri."

În acest timp, președintele rus Vladimir Putin a participat la summitul statelor din Tratatul Colectiv de Securitate, organizat în capitala armeană Erevan. Rusia ar dori sprijinul celorlalte state din alianță - Armenia, Kazakhstan, Kârgâzstan sau Tadjikistan - în războiul din Ucraina, însă îl are doar pe cel al liderului din Belarus, Alexandr Lukașenko. La Moscova, în ultimele zile au început să apară chiar zvonuri potrivit cărora Rusia ar urma să se îndrepte împotriva Kazahstanului, odată războiul din Ucraina încheiat.

Rezultatul votului
 

Rezoluţia Parlamentului European a fost adoptată cu 494 de voturi pentru, 58 împotrivă şi 44 de abţineri, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat, eurodeputații subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de forțele ruse și reprezentanții acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale dreptului internațional și umanitar constituie acte de terorism și crime de război.

Derept urmare, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul și „recurge la mijloace teroriste”.

Este necesar un cadru juridic al UE

 

Întrucât, în prezent, UE nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul solicită UE și statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat și să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă.

Acest lucru ar declanșa o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei și ar avea implicații restrictive profunde pentru relațiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputații solicită Consiliului să includă organizația paramilitară rusă „Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut și sub numele de „Kadîroviți”, precum și alte grupări armate, miliții și interpuși finanțați de Rusia, pe lista UE a teroriștilor.

Creșterea izolării Rusiei și finalizarea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni UE

Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze și mai mult Rusia la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește apartenența Rusiei la organizații și organisme internaționale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Eurodeputații doresc, de asemenea, ca relațiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, ele UE cu reprezentanții oficiali ruși să fie menținute la minimul absolut, iar instituțiile afiliate statului rus din UE care răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise și interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluția solicită statelor membre ale UE să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputații doresc, de asemenea, ca țările UE să prevină, să investigheze și să urmărească penal orice eludare a sancțiunilor existente și, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva țărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

Rezoluția a fost adoptată cu 494 voturi pentru, 58 împotrivă și 44 abțineri.