Reacția lui Vladimir Putin după ce Xi Jinping a primit al treilea mandat de președinte, printr-un vot în unanimitate

„Rusia apreciază foarte mult contribuţia dvs. personală la întărirea relaţiilor parteneriatului global şi a cooperării strategice între ţările noastre. Sunt sigur că, acţionând împreună, vom asigura dezvoltarea unei cooperări rus-chineze fructuoase în mai multe domenii", a declarat Putin, într-un mesaj publicat de Kremlin.

"Vom continua să ne coordonăm munca în privinţa celor mai importante chestiuni de pe agenda regională şi internaţională", a adăugat preşedintele rus.

Realegerea lui Xi Jinping pentru un al treilea mandat, inedit, de preşedinte al Chinei "ilustrează recunoaştere meritelor dvs. în calitate de şef al statului, precum şi sprijinul pentru politica dvs. în favoarea unei mai mari dezvoltări sociale şi economice a Chinei şi a protejării intereselor naţionale pe scena internaţională", a mai transmis Putin, potrivit Agerpres.

Xi Jinping, votat în unanimitate președintele Chinei

Xi Jinping a obţinut vineri un istoric al treilea mandat de preşedinte al Chinei, după votul oficial al parlamentului, punctul culminant al unei ascensiuni care l-a văzut devenind cel mai puternic lider al ţării după mai multe generaţii, comentează AFP.

Rezultatul votului deputaţilor, anunţat cu puţin timp înainte de orele 11.00 (03.00 GMT), este fără apel: 2.952 voturi pentru, zero împotrivă, zero abţineri.

Parlamentul din China fiind, în practică, înfeudat Partidului Comunist (PCC) la putere, rezultatul votului era de orice îndoială.

Liderul de 69 de ani a obţinut deja în octombrie o prelungire cu cinci ani în fruntea PCC şi a comisiei militare, cele mai importante două funcţii de putere.

Unic candidat, a fost reales în funcţie pentru aceeaşi durată ca şef al statului.

Beijingul nu a condamnat invazia rusă

De la lansarea ofensivei sale împotriva Ucrainei anul trecut, Rusia s-a străduit să îşi întărească relaţiile cu China, în contextul în care cele două ţări traversează o perioadă de tensiuni puternice cu SUA.

Beijingul nici nu a condamnat, nici nu a susţinut explicit ofensiva rusă din Ucraina, oferind totuşi un sprijin diplomatic Moscovei şi făcând apel la rezolvarea conflictului.

La 24 februarie, exact la un an de la declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, Beijingul a publicat un document în 12 puncte prin care cere Moscovei şi Kievului să organizeze discuţii de pace.

Chiar dacă China încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, poziţia sa de aliat al Rusiei o descalifică în ochii Occidentului, care susţine Ucraina.

Acuzată recent de SUA că intenţionează să furnizeze arme Rusiei, China a dezminţit ferm acest lucru. Ea face apel totuşi cu regularitate la europeni să ţină cont de temerile Rusiei în faţa NATO şi se prezintă, la fel ca Moscova, ca un bastion împotriva hegemoniei occidentale.