Retrospectiva 2010: cele mai importante evenimente externe

Cutremur in Haiti Pe data de 12, in prima luna a acestuia an, un cutremur devastator, de 7 pe scara Richter, a lovit capitala Port-au-Prince si alte localitati din imprejurimi. Din cauza unei infrastructuri precare si a imobilelor vechi si lasate in paragina, seismul a facut mult mai multe ravagii decat se astepta initial.

Dezastrul a transformat aproape intregul oras intr-un munte de daramaturi si moloz, lucru care a depasit cu mult posibilitatea autoritatilor de a face fata situatiei. Mii de soldati ONU si sute de voluntari din toata lumea au plecat spre zona devastata, in ajutorul haitinenilor.

Dupa cateva saptamani de panica generala, peste 30 de replici ale seismului de 7 grade si zeci de campanii de ajutorare organizate in intreaga lume, bilantul a fost unul absolut socant: 230.000 morti, 300.000 raniti si peste 1.000.000 de oameni ramasi fara adapost.

Eclipsa de soare Cea mai lunga eclipsa de soare a mileniului III a avut loc in acest an, pe data de de 15 ianuarie. In centrul si estul Africii s-a facut bezna in plina zi.

Durata maxima a eclipsei, de 11 minute si 8 secunde, a fost atinsa undeva deasupra Oceanului Indian. Potrivit specialistilor de la NASA, un asemenea fenomen nu va mai avea loc pana la sfarsitul anului... 3043.

Cutremur in Chile Pe 27 februarie 2010 un cutremur cu intensitatea de 8,8 a lovit regiunea del Maule, Chile. Acesta a fost unul dintre cele mai intense cutremure care au avut loc in ultimii 50 de ani in aceasta tara.

In afara de socului initial, milioane de oameni au stat cu sufletul la gura o lunga perioada: cutremurul a fost urmat de peste 70 de miscari seismice de intensitate mai redusa.

Curemurul a afectat mai multe localitati, insa in orasul Concepcion s-au inregistrat cele mai mari pagube materiale si sute de morti. 2 milioane de oameni au suferit direct sau indirect de pe urma cutremurului.

Un efect ciudat: cutremurul din Chile a deplasat axa Pamantului. Astfel, acum ziua este mai scurta cu 1,26 de microsecunde.

A erupt vulcanul Eruptia vulcanului Eyjafjallajokull, din Islanda, a inceput inainte de miezul noptii, la data de 20 martie 2010. Apropierea eruptiei vulcanice a fost semnalata de cateva cutremure slabe.

Autoritatile de aviatie europene au fost atunci in alerta saptamani intregi, dupa ce un norul de cenusa vulcanica a amenintat spatiul aerian.

Peste 100.000 de zboruri au fost in cele din urma anulate si peste 8.000.000 de pasageri au fost blocati pe aeroporturi. Norul de cenusa a adus astfel pierderi de 1,26 miliarde de euro pentru companiile aeriene si a provocat un haos al transporturilor pe continentul european.

Tragedia de la Smolensk Zi tragica pe data de 10 aprilie 2010. Atunci, un avion Tupolev 154, care il transporta pe presedintele polonez Lech Kaczynski, pe sotia sa Maria si alti oficiali politici si militari polonezi, s-a prabusit in timp ce incerca sa aterizeze la Smolensk, in vestul Rusiei. Toate cele 96 de persoane aflate la bordul avioanului au murit.

Delegatia poloneza se deplasa la Katin, pentru ceremoniile de comemorare a 70 de ani de la masacrarea a mii de ofiteri polonezi, executati la ordinul lui Iosif Stalin.

O saptamana mai tarziu, cuplul presidential a fost condus pe ultimul drum de aproape 150.000 de persoane.

Dupa cateva luni de investigatii, autoritatile poloneze au ajuns la concluzia ca prabusirea avionului prezidential a fost cauzata de 12 factori, printre care vremea nefavorabila, dar si eroarea umana.

Scandalul Wikileaks In 28 noiembrie, Wikileaks a inceput publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punand intr-o situatie jenanta numeroase tari. Majoritatea se refera la relatiile diplomatice dintre SUA si tarile din Orientul Mijlociu, insa aproape niciun stat nu a scapat fara sa fie pomenit in aceste documente, inclusiv Romania.

Dintre aceste documente, aproximativ 100 000 sunt confidentiale si 15 000 secrete.

Dupa 20 de zile de urmarire, pe data de 7 decembrie, fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat Londra, in cadrul unui presupus caz de viol si violenta sexuala in Suedia, tara care a cerut extradarea sa.

Assange a fost in cele din urma eliberat pe cautiune, contra sumei de 240.000 de lire sterline. In acest moment este obligat sa poarte o bratara electronica, sa fie consemnat la domiciliu pe proprietatea unui prieten al sau, la aproximativ 200 de kilometri de Londra si sa respecte anumite restrictii de circulatie.

Salvarea minerilor chilieni Pe data de 13 octombrie s-a declansat una din cele mai mari operatiuni de salvare din America Latina. Este vorba despre cei 33 de mineri blocati in subteran timp de 69 de zile, in mina San Jose.

Acestia au fost scosi la suprafata la capatul unei operatiuni istorice, difuzata in direct de cele mai mari posturi de televiziune din lume.

Initial, autoritatile din aceasta tara au declarat ca pregatirile pentru operatiunea de salvare a minerilor ar putea dura chiar si patru luni. Chiar daca acestia au fost scosi la suprafata dupa mai putin de doua luni, au stabilit totusi un nou record: au stat sub pamant mai mult cu 19 zile decat orice alt om.

Imediat dupa ce au iesit la suprafata, minerii au fost asaltati de cadouri si numeroase oferte de munca. De exemplu, o companie miniera din Grecia le-a oferit cate o vacanta pentru doua persoane pe o insula din Marea Mediterana.

Epidemia de holera Dupa cutremurul devastator din 12 ianuarie, Haiti a fost lovita la jumatatea lunii octombrie de o alta tragedie. O epidemie de holera, care a devastat intreaga tara.

Se pare ca aceasta boala a fost de fapt una din consecintele seismului, din cauza inrautatirii aprovizionarii cu apa potabila. O alta ipoteza ar fi ca epidemia se datoreaza unor persoane straine, venite in Haiti sa dea ajutoare.

Pana acum, holera a ucis 2.591 de persoane in aceasta tara. Alte 122.000 de persoane au fost tratate. Furia oamenilor nemultumiti fata de gestionarea epidemiei de catre autoritati a dus chiar la confruntari violente pe strazile din Port-au-Prince, capitala tarii.

Razboi intre Corei Pentru prima data dupa Razboiul din Coreea (1950-1953), pe data de 23 noiembrie Coreea de Nord a bombardat insula Yeonpyeong, locuita de civili din Coreea de Sud.

Coreea de Sud a ripostat celor 200 de lovituri lansate de Nord, cu alte 80. Patru persoane au murit atunci, iar alte 20 au fost ranite.

Atacul nord-coreean a venit dupa ce armata Coreei de Sud a facut mai multe misiuni de control in apele din preajma insulei Yeonpyeong, dupa ce cu cateva zile in urma a fost dezvaluita existenta unei uzine de imbogatire a uraniului in Coreea de Nord.

Frontiera intercoreeana din Marea Galbena constituie o zona sensibila in care s-au produs mai multe incidente navale intre navele nord-coreene si cele sud-coreene, cele mai grave fiind cele dintre 1999 si 2002.

Criza in Grecia si Islanda La inceputul lunii mai ministrii din zona euro si FMI au convenit sa acorde Greciei un imprumut de 110 miliarde de euro, fara precedent in lume prin amploarea sa, in schimbul uneri cure de austeritate.

Mai mult, oficialii eleni anuntasera ca intentioneaza sa vanda sau sa concesioneze pe termen lung unele dintre cele 6.000 de insule ale tarii, in incercarea de a-si plati imensa datorie externa.

Totul dupa ce grecii au anuntat ca au ajuns la fundul sacului si ca nu mai sunt capabili sa asigure o stabilitate economica. Masurile dure luate de guvernul ele au fost urmate de o serie de greve generale care au blocat tara in repetate randuri.

La cateva luni dupa acest imprumut, UE si FMI a adoptat un vast plan de ajutor financiar, de circa 85 de miliarde de euro, pentru Irlanda, care a fost lovita greu de criza financiara. Pentru a beneficia de el, Dublinul a adoptat un plan de rigoare menit sa scada la o zecime, pana in 2014, un deficit public astronomic.

Si in Spania semnele crizei se vad peste tot: oamenii stau la coada pentru un bilet de loterie sperand intr-un castig miraculos care sa-i scape de grija zilei de maine. Economia merge prost, iar piata imobiliara s-a prabusit. Stau dovada constructiile neterminate.

Criza economica care afecteaza din ce in ce mai multe tari ale Uniunii a inceput sa puna semne de intrebare asupra monedei unice, care se clatina din ce in ce mai tare.

Astfel, seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a spus chiar ca situatia in Europa este extrem de dificila, iar specialistii din economie trebuie sa accelereze gasirea unor solutii pentru scoaterea monedei euro din zona crizei.

Iar presedintele UE, Herman Van Rompuy, a venit cu o declaratie si mai cutremuratoare: "Ne confruntam cu o criza de care depinde supravietuirea noastra. Trebuie sa colaboram pentru a permite zonei euro sa supravietuiasca. In cazul in care zona euro se prabuseste, nu va supravietui nici UE."