Rusia acuză SUA că a provocat scurgerile de la Nord Stream. Ce spunea Joe Biden înainte să înceapă războiul din Ucraina

Statele Unite nu și-au ascuns niciodată dezacordul față de gazoductele Nord Stream și ar fi interesate să reteze net pârghia Moscovei de furnizor de gaze vital pentru Europa. De altfel, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse l-a somat pe Joe Biden să spună dacă este ori nu responsabil de acest sabotaj.

”Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite şi-au îndeplinit ameninţarea”, a declarat Zaharova pe Telegram, făcând referire la o declaraţie a lui Biden la începutul lunii februarie, în care afirma că Washingtonul ”va pune capăt” gazoductului Nord Stream 2 dacă Moscova va intervenit militar în Ucraina.

”Dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2”, a spus Joe Biden pe 7 februarie, cu două săptămâni înainte de începerea ofensivei ruse.

Maria Zakharova a precizat, miercuri, că preşedintele american ”ar trebui să fie răspunzător pentru cuvintele sale”, iar ”Europa trebuie să cunoască adevărul”, a adăugat ea, în timp ce cauzele scurgerilor identificate în gazoductele Nord Stream 1 şi 2 sunt încă necunoscute.

"Este ridicol" ca Rusia să insinueze că Statele Unite ar putea fi responsabile pentru scurgerile de gaze detectate din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, Adrienne Watson, relatează AFP.

„Ştim cu toţii că Rusia răspândeşte dezinformarea de mult timp şi o face din nou aici”, a spus ea.

Agențiile de securitate germane se tem că Nord Stream va deveni inutilizabil

Pe de altă parte, agențiile de securitate germane se tem că Nord Stream va deveni inutilizabil pentru totdeauna dacă nu va fi reparat rapid.

Luni, trei linii offshore ale gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania, au suferit avarii fără precedent.

Două dintre scurgerile de gaze sunt localizate pe Nord Stream 1, în nord-estul insulei Bornholm din Danemarca. A treia fisură a fost semnalat[ pe Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei.

Nic Robertson, CNN13:"Aceste scurgeri sunt atât de mari, încât pot fi văzute prin satelit. Cea mai mare are un diametru de aproximativ un kilometru, iar cea mai mică are un diametru de aproximativ 200 de metri. Seismologii spun că nu arată ca și cum s-ar fi format în urma unor cutremure, ci în urma unor explozii produse aproape de fundul mării. Nord Stream, care operează conductele, spune că o astfel de fisură se produce o dată la 100.000 de ani. Așadar, faptul că s-au produs 3 fisuri în același loc și în același timp, ridică suspiciunea că nu a fost un eveniment provocat de cauze naturale.”

Cum fluxul pe Nord Stream 1 era oprit de săptămâni întregi, pe ţevi ar fi trebuit să fie doar gaze reziduale. Din cauza războiului din Ucraina, Nord Stream 2 nu a primit avizele din Germania şi, teoretic, nu a fost dată în exploatare, deci n-ar trebui să fie pic de gaz prin conductă. De aici şi o sumedenie de speculaţii despre cine ar fi avut interesul să saboteze gazoductele.

Europarlamentarul Radek Sikorski, fostul ministru de Externe foarte respectat al Poloniei, a postat un mesaj care insinuează că Statele Unite s-ar afla în spatele exploziilor din Marea Baltică. Într-o postare ulterioară, Sikorski amintește că Ucraina, statele baltice şi Statele Unite s-au opus construirii gazoductului Nord Stream timp de 20 de ani.

Oficialii Uniunii Europene şi NATO s-au grăbit totuşi să preia ipoteza unui sabotaj, dând de înţeles printre rânduri că se gândesc la ruşi.

"Orice întrerupere deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă şi va duce la cel mai puternic răspuns posibil", a avertziat şefa Comisiei Europene.

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin: „Să faci asemenea insinuări este previzibil, stupid şi absurd. Îndemn pe toată lumea să gândească înainte de a deschide gura. Aşteptăm informaţii detaliate de la danezi şi suedezi. Ei au multe echipamente de monitorizare în zonă. Nimeni nu poate, teoretic, să se apropie de conducte.”

Incidentele au avut loc în zona economică exclusivă a Danemarcei și Suediei, considerate însă ape internaționale.

Potrivit unor surse citate de ziarul german Der Spiegel, detonarea era imposibilă fără implicarea scafandrilor sau a unui submarin. Țevile gazoductului, plasate la o adâncime de aproximativ 100 de metri, sunt deosebit de rezistente, dintr-un amestec de oţel şi beton armat. Ar fi fost nevoie de echivalentul a cel puțin 100 de kilograme de dinamită pentru a le sparge.

Autoritățile daneze estimează că scurgerile din conductele subacvatice ar trebui să dureze cel puţin o săptămână, până când metanul se epuizează.

Kristoffer Bottzauw, directorul Agenției Daneze pentru Energie: „Se scurge mult gaz, probabil câteva milioane de metri cubi în fiecare oră. Autoritatea maritimă daneză a stabilit o zonă de siguranță pe o rază de aproximativ 5 mile marine, adică puțin sub 10 kilometri. Accesul este interzis în acea zonă, pentru că există riscul ca ambarcațiunile să se scufunde din cauza gazului din apă și, bineînțeles, există și un risc de explozie, pentru că avem de-a face cu gaz pur.”

Printr-o coincidenţă remarcabilă, chiar marţi, Polonia, Norvegia și Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, ce le va permite polonezilor și europenilor să-și asigure securitatea energetică şi să scape de dependenţa de gazele ruseşti. Primele livrări prin Baltic Pipe vor începe de la 1 octombrie. În urma declinului puternic al livrărilor de gaze rusești, din cauza războiului din Ucraina, Norvegia este în prezent cel mai mare furnizor de gaze și un important producător de petrol în Europa, cu o producție combinată care depășește 4 milioane de barili pe zi.