Şefa diplomaţiei europene doreşte ca statele membre UE să pună presiune maximă asupra Rusiei

kaja kallas
Getty

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, a cerut luni să se exercite "presiune maximă asupra Rusiei", pentru că ceea ce Moscova "doreşte cu adevărat" este război în Ucraina, informează EFE.

 

"Trebuie să exercităm presiuni, presiune maximă, asupra Rusiei pentru a pune capăt cu adevărat acestui război, deoarece este nevoie de doi pentru a dori pacea", a declarat Kallas reporterilor la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri de Externe (CAE) al UE de la Luxemburg.

"Este nevoie doar de unul pentru a dori război şi vedem că Rusia vrea cu adevărat război, iar toţi cei care doresc ca masacrul să înceteze trebuie să pună presiune maximă asupra Rusiei", a adăugat ea.

Şefa diplomaţiei europene a vorbit duminică despre cel mai recent atac rusesc cu rachete balistice împotriva centrului oraşului Sumî din nord-estul Ucrainei, care a ucis 34 de persoane.

"Vedem cele mai mortale atacuri. În acest război sunt ucişi civili. Şi, bineînţeles, a trecut o lună de când Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului necondiţionată. Nu am văzut asta din partea Rusiei", a spus Kallas, referindu-se la discuţiile dintre Washington şi Moscova pentru a pune în aplicare un armistiţiu.

Citește și
Donald Trump
Donald Trump cataloghează atacul de la Sumî drept ”oribil”, fără să acuze Rusia. „Mi s-a spus că au făcut o greşeală”

Sprijinul pentru Ucraina trebuie intensificat

Kallas consideră că "ceea ce este clar este că trebuie să sprijinim mai mult Ucraina". În acest sens, a afirmat că ţările UE au strâns deja "două treimi" în cadrul iniţiativei pe care a propus-o de a se furniza Kievului două milioane de obuze de artilerie în acest an, evaluate la aproximativ cinci miliarde de euro.

"Dar trebuie să facem mai mult", a insistat ea, menţionând că anul acesta ţările europene au promis deja Ucrainei 23 de miliarde de euro ca ajutor militar, "mai mult decât anul trecut".

Kaja Kallas a spus că fiecare stat membru "face ce poate". A insistat însă că "mesajul este foarte clar: trebuie să facem mai mult pentru ca Ucraina să se poată apăra şi ca civilii să nu fie nevoiţi să moară".

Miniştrii de externe din statele membre UE încep reuniunea CAE printr-o videoconferinţă cu omologul lor ucrainean, Andrii Sîbiga, pentru a analiza situaţia de pe câmpul de luptă şi eforturile diplomatice în curs ale SUA cu Ucraina şi Rusia.

Obiectivul UE: dublarea ajutorului militar și noi sancțiuni

Şefa diplomaţiei europene a propus un plan în care statele membre să dubleze anul acesta ajutorul militar acordat Ucrainei faţă de anul trecut, până la 40 de miliarde de euro. Însă, având în vedere reticenţa unor ţări, obiectivul a devenit concentrarea pe nevoile imediate şi anume livrarea celor două milioane de obuze Kievului anul acesta.

Mai multe surse diplomatice şi-au exprimat convingerea că acest obiectiv este posibil pe bază de voluntariat, în condiţiile în care Ungaria se distanţează de iniţiativă. Până acum, Germania a promis o contribuţie de aproximativ 500.000 de proiectile, iar Olanda aproximativ 340.000.

În acelaşi timp, UE doreşte să menţină presiunea asupra Moscovei printr-un nou pachet de sancţiuni, al 17-lea de la începutul invadării Ucrainei, pachet pe care Comisia Europeană este de aşteptat să îl pregătească în curând.

Articol recomandat de sport.ro
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
Citește și...
După ce au ucis de Florii 34 de civili care mergeau la biserică în Sumî, rușii au atacat Odesa și Harkov
După ce au ucis de Florii 34 de civili care mergeau la biserică în Sumî, rușii au atacat Odesa și Harkov

Rusia a atacat cu drone oraşele ucrainene Odesa şi Harkov în noaptea de duminică spre luni, atacuri în urma cărora mai multe infrastructuri au fost avariate şi s-au înregistrat răniţi, informează luni EFE.

Donald Trump cataloghează atacul de la Sumî drept ”oribil”, fără să acuze Rusia. „Mi s-a spus că au făcut o greşeală”
Donald Trump cataloghează atacul de la Sumî drept ”oribil”, fără să acuze Rusia. „Mi s-a spus că au făcut o greşeală”

Donald Trump cataloghează drept „oribil” bombardamamentul soldat duminică cu cel puţin 34 de morţi şi 117 răniţi la Sumî, în nord-estul Ucrainei, însă fără să acuze în mod direct Rusia, relatează AFP.

Trimisul american pentru Ucraina, după atacul de la Sumî: Rusia depăşeşte toate limitele decenţei. Este inacceptabil
Trimisul american pentru Ucraina, după atacul de la Sumî: Rusia depăşeşte toate limitele decenţei. Este inacceptabil

Atacul rusesc care a ucis cel puţin 34 de persoane în oraşul Sumî din Ucraina, unul dintre cele mai mortale din ultimele luni din ţară, "depăşeşte limitele decenţei ", a declarat duminică trimisul american pentru Ucraina, Keith Kellogg.  

„Suntem martori la o nouă realitate. Am intrat într-un nou război cu Rusia”. Apele Europei au devenit un adevărat front
„Suntem martori la o nouă realitate. Am intrat într-un nou război cu Rusia”. Apele Europei au devenit un adevărat front

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Ilja Iljin căuta în principal persoane rătăcite pe mare. Acum, vânează și sabotori.

 

Comandantul suprem al forțelor armate ucrainene: Rusia a suferit pierderi record de trupe în 2025
Comandantul suprem al forțelor armate ucrainene: Rusia a suferit pierderi record de trupe în 2025

Invadatorii ruși au suferit pierderi record de la începutul anului. Potrivit comandantului suprem al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, pe Telegram, aceste pierderi au depășit 140.000 de persoane.

Recomandări
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”

Pensiile speciale se numără printre reformele eșuate din PNRR, dar și o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, încercările de a le reforma ajungând să se lovească de piedici legislative.

Adrian Vasilescu: Dacă BNR ar fi lăsat cursul în voia pieței, ”deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică”
Adrian Vasilescu: Dacă BNR ar fi lăsat cursul în voia pieței, ”deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică”

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a explicat că dacă nu ar fi fost întreprinse măsuri urgente de către BNR și ar fi lăsat cursul în voia pieţei, deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică.

Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale
Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat joi că reforma fiscală nu a avut motive electorale, ci a fost amânată până după alegeri printr-un acord între partidele fostei coaliții de guvernare.