Taiwan vrea să construiască ”forţe militare de oţel” pentru a limita ameninţarea Chinei

"Vom apăra întotdeauna sistemul nostru constituţional de libertate şi democraţie, insistând că Republica Chineză (numele oficial al Taiwanului) şi Republica Populară Chineză nu sunt subordonate una alteia, că suveranitatea noastră nu poate fi încălcată sau anexată şi că viitorul Taiwanului trebuie să fie decis de cei 23,5 milioane de taiwanezi", a declarat preşedintele în faţa unui grup de generali nou promovaţi.

Lai, perceput de către autorităţile de la Beijing drept un susţinător al independenţei care cauzează probleme, a dat asigurări că guvernul taiwanez promovează "reforma" apărării insulei, restabilind serviciul militar obligatoriu de un an - înainte era de patru luni - şi consolidând gradul de echipare al armatei "prin autoapărare şi achiziţionarea de arme".

Motivul principal invocat de şeful statului taiwanez este că, în ultimii ani, China "şi-a intensificat constrângerea militară şi politică" asupra Taiwanului, efectuând manevre militare "pe scară largă" în jurul insulei "fără notificare prealabilă", ceea ce "generează instabilitate în regiune".

"În calitate de membru responsabil al comunităţii internaţionale, Taiwan va menţine o atitudine fermă şi echilibrată, păstrând statu-quo-ul şi străduindu-se să menţină pacea şi stabilitatea regională", a afirmat Lai, adăugând că forţele armate taiwaneze "trebuie să avanseze în pas cu vremurile pentru a construi o forţă de luptă solidă".

"În era inteligenţei artificiale, sistemele fără echipaj, inteligenţa descentralizată şi lanţurile comune de atac cu mai multe forţe sunt domenii pe care trebuie să le consolidăm şi provocările pe care trebuie să le depăşim. Acest lucru este evident în conflictele dintre Rusia şi Ucraina şi dintre Israel şi Palestina", a evidenţiat liderul insulei.

În această săptămână, preşedintele William Lai a anunţat intenţia guvernului de a majora în 2025 bugetul apărării la un "maxim istoric" de 647 de miliarde de dolari taiwanezi (circa 19.878 de milioane de dolari americani), ceea ce reprezintă o creştere anuală de 6%.

Potrivit Biroului prezidenţial din Taiwan, dacă va fi aprobată de Parlament, propunerea va reprezenta circa 20% din cheltuielile totale ale executivului pentru anul viitor, care sunt estimate la 3,13 trilioane de dolari taiwanezi (96.244 de milioane de dolari americani).

După învestirea lui Lai ca preşedinte pe 20 mai, China şi-a înăsprit şi mai mult încercuirea militară în jurul Taiwanului, un teritoriu guvernat autonom din 1949 şi considerat de autorităţile din Beijing drept o "provincie rebelă". În ultimele două luni şi jumătate, Taiwan a detectat peste 1.400 de avioane ale armatei chineze operând în jurul insulei, dintre care 1.024 au trecut linia de demarcaţie a Strâmtorii Taiwan sau au intrat în autoproclamata Zonă de identificare a apărării aeriene a Taiwanului.

Propunerile de dialog venite din partea preşedintelui Lai au fost întâmpinate cu o opoziţie frontală de către guvernul de la Beijing, care insistă că "reunificarea" dintre continent şi insulă este o "tendinţă istorică ce nu poate fiu oprită".