Târg la Bruxelles organizat de diaspora românească. „Cel mai bine s-a vândut kürtőskalács”
Diaspora românească din Belgia a organizat la Bruxelles un târg dedicat antreprenorilor români de acolo.
Conaționalii noștri și-au prezentat produsele și serviciile, dar mai ales poveștile despre felul în care au reușit în afaceri, departe de casă.
A fost un prilej pentru comunitate să se conecteze, dar și să guste din mâncărurile tradiționale.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
S-au pregătit peste 5.000 de mici și 3.000 de sarmale.
Fosta gară maritimă a Bruxelles-ului, transformată acum într-o impresionantă clădire pentru birouri și evenimente, a fost locul în care diaspora românească s-a întâlnit la un târg de produse și servicii aflat acum la a treia ediție.
Au fost peste 75 de antreprenori din domenii diferite, de la contabiltate, asigurări și arhitectură, până la artizanat, cosmetică sau restaurante.
Ștefania Moise, organizator: „Mesajul acestui târg este că putem să colaborăm, putem să facem proiecte mari, de impact, să ajutăm comunitatea de români din Belgia".
Belgia este o țară care încurajează și sprijină antreprenoriatul. Peste 50.000 de români lucrează ca „independenți”, echivalentul persoanelor fizice autorizate de la noi.
La târg au venit câteva mii de români din toate colțurile Belgiei. Cei mai mulți din Bruxelles, unde românii reprezintă cea de-a doua cea mai mare comunitate de străini, după zi.
Nu a lipsit mâncarea tradițională. Cozile cele mai mari au fost, bineînțeles, la mici și sarmalele. Nici dulciurile copilăriei nu au lipsit.
Mihail Teodor, expozant: „Cel mai bine s-a vândut kürtőskalács și ca prăjituri amandina și savarina au fost cele mai vândute. Probabil lumea caută gustul de acasă”.
Când ești departe de casă și mai ales la început, într-o țară străină, să te conectezi cu comunitatea devine un lucru necesar. Mulți români caută, de exemplu, servicii medicale în limba materă. Așa au apărut în Belgia mai multe clinici construite de români pentru români.
Sergiu Coroi, expozant: „Oamenii ne întrebau. Speneau că nu știu un doctor unde ar putea să meargă pentru o problemă sau alta și atunci ne-am gândit de ce nu să găsim o soluție”.
În prezent, peste 1.500 de medici români lucrează în Belgia. Acest lucru ne plasează pe locul trei în topul doctorilor străini din unitățile medicale belgiene, după cei din Franța și Țările de Jos. În Belgia își duc viața peste 300.000 de români. Este comunitatea de străini cu cea mai rapidă creștere în ultimul an.
