The Guardian: Benjamin Netanyahu, între acuzațiile de trădare politică și războiul din Gaza

El era prins între partidele de extremă dreapta care sprijineau guvernul său, dornice să revină la războiul din Gaza, și majoritatea israelienilor care puneau în prim-plan soarta ostaticilor rămași, în fața „înfrângerii totale” a Hamas, cerută de prim-ministrul lor, scrie The Guardian într-o analiză.

Sonajele de opinie arătau un sprijin larg pentru a doua etapă a acordului de încetare a focului, care ar însemna o retragere completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza și întoarcerea tuturor ostaticilor vii.

Dar ministrul său de finanțe, Bezalel Smotrich, care s-a opus acordului de încetare a focului de la început, amenințase în mod repetat că va demisiona dacă luptele nu vor reîncepe, iar Netanyahu trebuie să-și adune coaliția divizată pentru a trece un vot crucial în această lună. Dacă Knesset-ul, parlamentul Israelului, nu aprobă bugetul întârziat pentru 2025 până pe 31 martie, guvernul va fi automat dizolvat și țara va organiza alegeri anticipate.

Bombardamentele din Gaza - un semn al deciziei politice a lui Netanyahu

Pentru mulți din Israel, bombardamentele de luni noapte asupra Gazei, cele mai mortale de la începutul războiului din 2023, au fost un semn clar că Netanyahu a luat o decizie politică privind viitorul conflictului.

Cei care fac campanie pentru eliberarea ostaticilor încă ținuți în captivitatea Hamas au catalogat mișcarea ca pe o trădare imensă. Ayala Metzger, al cărei socru Yoram Metzger a fost răpit și ucis în captivitatea Hamas, l-a contestat marți pe Smotrich în parlament.

„Sunt oferte pe masă și alegeți să continuați să sacrificați mai mulți ostatici și soldați”, i-a strigat Metzger în parlament, potrivit Times of Israel . El a ordonat securității să o îndepărteze, spunând: „Și noi am plătit un preț. Să nu intrăm în competiție”.

Critica nu venea doar din partea stângii sau a familiilor cele mai direct traumatizate de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, care au început războiul. Generalul în retragere Amos Yadlin, fost șef al Direcției de Informații Militare a Israelului, a spus că reluarea războiului în timp ce ostaticii erau încă în Gaza ar submina eficiența armatei în operațiunile de acolo și ar afecta moralul.

„Un lider israelian responsabil, care nu are nicio considerație politică internă, ar aduce toți ostaticii înapoi într-un singur grup, [la schimb] pentru încheierea războiului, iar apoi s-ar ocupa de cel de-al doilea obiectiv al războiului, acela de a desființa Hamas”, a spus el într-un briefing adresat jurnaliştilor marţi.

„Când rezerviștii israelieni au venit [să slujească] în octombrie 2023, principala lor motivație a fost să aducă înapoi ostaticii. Acum cineva trebuie să-i convingă că operațiunea de la sol va aduce înapoi ostaticii [vii], nu îi va aduce înapoi morți. Asta este o muncă grea”, a adăugat el.

Falii în morală deja vizibile în rândul militarilor

Acele probleme de moral au început deja să se vadă. Armata a anunțat, marți, că a demis un rezervist care a spus că nu se va prezenta la serviciu în semn de protest față de conduita guvernului, a informat ziarul Haaretz. Forțele aeriene au spus că este un caz izolat, dar unii oficiali superiori sunt îngrijorați că alții vor urma exemplul.

Rezistența lui Netanyahu față de o comisie de anchetă de stat privind eșecurile din 7 octombrie a alimentat furia din Israel și a întărit criticii care spun că el gestionează războiul în scopuri politice, mai degrabă decât patriotice.

Prim-ministrul a respins întotdeauna cu fermitate aceste acuzații, susținând încă din primele zile ale războiului că presiunea militară era cea mai bună modalitate de a aduce ostaticii acasă – chiar dacă majoritatea celor care au revenit au făcut-o în cadrul acordurilor de încetare a focului – și că doar „distrugerea totală” a Hamas ar asigura securitatea viitoare a Israelului.

Biroul său a dat vina pe grupul militant pentru colapsul încetării focului, spunând că acesta a lansat lovituri deoarece grupul „a refuzat în mod repetat” să elibereze ostatici și a respins propunerile trimisului SUA, Steve Witkoff.

Fragilitatea acordului de încetare a focului

Acordul, întotdeauna fragil și încălcat de ambele părți, a ajuns într-un impas în această lună, după ce termenul pentru sfârșitul primei etape a trecut fără niciun progres către a doua etapă. Netanyahu a întârziat începerea negocierilor pentru acea a doua etapă, așa cum era programat pentru luna februarie, împingând în schimb pentru prelungirea primei etape. Yadlin a spus că acest lucru a subminat poziția pe termen lung a Israelului.

„Cred că Hamas ar fi rupt [negocierile] oricum, printr-o poziție foarte, foarte dură. Dar legitimitatea este importantă, și dacă semnezi un acord, trebuie să negociezi,” a spus el.

Indiferent de motivație, dividendele politice ale reluării războiului au fost clare aproape imediat. Itamar Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreapta care a renunțat la funcția sa din cabinet în ianuarie din cauza acordului de încetare a focului, și-a anunțat întoarcerea la guvern în câteva ore.

El a salutat atacurile de noapte drept „pasul moral, etic și justificat corect”, într-o declarație care sugera că se aștepta ca acestea să fie începutul unei campanii mai ample. Acest lucru a fost confirmat de ministrul de externe, Gideon Saar, care a spus membrilor grupului de lobby american American Israel Public Affairs Committee (AIPAC) că bombardamentele de noapte nu făceau parte dintr-un „atac de o singură zi”.

Ordinele de evacuare emise pentru părți ale Gazei sugerau că Israelul se pregătește pentru un război terestru, chiar dacă nu s-a luat încă o decizie cu privire la trimiterea de trupe. Noul șef al statului major al apărării al Israelului, Eyal Zamir, a aprobat planurile de atac asupra Gazei în prima sa zi de comandă la începutul acestei luni, potrivit presei israeliene.

Condamnări internaționale pentru atacurile recente

Cel mai recent atac a adus un cor de condamnări din întreaga lume, cu aliați apropiați, inclusiv Marea Britanie, Națiunile Unite și grupurile umanitare, printre cei care au avertizat asupra consecințelor catastrofale pentru peste 2 milioane de palestinieni din Gaza.

Totuși, Saar a spus că Washingtonul a fost informat despre atacuri înainte de a avea loc și le-a susținut. SUA este principalul furnizor de arme al Israelului și protectorul său diplomatic în forumuri internaționale precum Națiunile Unite.

Donald Trump a avertizat anterior că „va plăti un preț” dacă Hamas nu va elibera toți ostaticii. Dacă el susține o nouă fază a luptei, ar putea să nu fie mult ce pot face criticii interni sau internaționali ai lui Netanyahu pentru a opri armele.