Tinerii din estul Germaniei, fosta RDG, au votat masiv cu partidul extremist AfD. Berlinul, dominat de cealaltă extremă

„Este clar că istrației americane, condusă de Donald Trump, nu prea îi pasă de soarta Europei. Trebuie să ne organizăm propria apărare”, a spus Merz.

Între timp, la Berlin au început consultările pentru noul guvern. Liderii partidului de extremă dreapta acuză celelalte formațiuni de comportamente nedemocratice.

Liderul CDU si viitorul cancelar al Germaniei Friedrich Merz a anunțat deja că prioritatea sa absolută este securitatea Europei.

Nu mi-am imaginat că voi spune așa ceva într-un program de televiziune, însă, după comentariile lui Donald Trump de săptămâna trecută, este limpede că Americii sau cel puțin acestei părți a Americii, acestei istrații, nu îi pasă de soarta Europei.

Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei: „Nu mi-am imaginat că voi spune așa ceva într-un program de televiziune, însă, după comentariile lui Donald Trump de săptămâna trecută, este limpede că Americii sau cel puțin acestei părți a Americii, acestei istrații, nu îi pasă de soarta Europei”.

După închiderea urnelor, Merz a adus în discuție modul în care Elon Musk, dar și vicepreședintele american JD Vance au "intervenit" în alegerile din Germania. Oficialul a numit acest lucru "drastic și rușinos – similar cu ceea ce a auzit în trecut de la Moscova".

În altă ordine de idei, euro s-a apreciat luni şi indicele principal al Bursei de la Frankfurt a crescut.

Investitorii se aşteaptă ca Guvernul lui Friedrich Merz să atenueze politica fiscală din țară, adoptând măsuri de majorare a cheltuielilor pentru stimularea creşterii economiei.

De asemenea, Germania este principalul partener economic al României. Anul trecut, am avut schimburi de 42 de miliarde de euro, cam la același nivel ca în 2023.

Extrema stânga a câștigat în Berlin

În ceea ce privește opțiunile nemților pentru acest scrutin, estul Germaniei, fosta RDG, s-a colorat în albastru, culoarea partidului extremist AfD. De pildă, în Turingia, formațiunea a obținut aproape 40%.

Când vine vorba însă de numărarea voturilor și de cum a votat fiecare generație, vedem o prăpastie între cei tineri și cei mai în vârstă. Dacă nu ar fi votat cei de peste 45 de ani și vârstnicii, Germania nu ar fi avut un centru democratic. Și asta pentru că tinerii au votat partidele extremiste.

Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au ales Die Linke, un partid de extremă stângă care spune că promovează socialismul democratic, se opune capitalismului și neoliberalismului. Își doresc, într-adevăr, investiții în educație și infrastructură, dar vor taxe pentru corporații.

Tinerii de peste 25 de ani, până în 35, au votat AfD, formațiunea de extremă dreaptă. La fel au votat și lucrătorii de până în 44 de ani și întreaga Germanie de Est.

Berlin, capitala Germaniei, a fost câștigată tot de un partid extremist, de Die Linke, partidul de extremă stânga.

Urmează acum formarea coaliției. Întotdeauna, Germania a fost condusă de coaliții, iar Friedrich Merz spune că poate și are mandatele necesare pentru a forma o coaliție împreună cu social-democrații.

În ceea ce privește AfD, lidera partidului a spus că este pregătită să intre la guvernare, dar partidele exclud orice alianță cu o formațiune de extremă dreaptă.

Alice Weidel, lidera partidului extremist AfD: „Ne-am dublat numărul de voturi obținute... ei voiau să ni le înjumătățească. S-a întâmplat exact opusul... Trebuie să spun un lucru: mâna noastră va rămâne mereu întinsă pentru a participa la guvernare, pentru a implementa voința poporului, voința Germaniei. În această dimineață, când mi-am deschis telefonul și m-am uitat la el, am văzut că am mai multe apeluri pierdute, pe timpul nopții, din SUA, inclusiv de la Elon Musk, care m-a felicitat personal”.

Alice Weidel: „Considerăm că această blocadă este nedemocratică. Nu poți exclude milioane de alegători pur și simplu”.

Partenerul cel mai probabil al creștin democraților în viitoarea coaliție, Partidul Social-Democrat, a înregistrat cel mai slab rezultat din istorie - doar 16,4 procente.

Măcinați de conflicte interne, ecologiștii, partenerii de guvernare ai lui Scholz, s-au clasat pe locul 4. Iar votanții dezamăgiți de socialiști s-au aruncat în brațele extremei stângi. Formațiunea Die Linke a intrat în Parlament cu un scor de două ori mai bun decât în 2021.

Germanii au socotit acest scrutin ca fiind crucial pentru viitorul țării. Dovadă, prezența la urne care a fost de peste 80%, fără precedent de la alegerile din 1987 încoace, dinaintea reunificării Germaniei.