UE lucrează la o strategie pentru a reduce presiunea datoriilor generate de achiziţiile militare

Scopul este de a creşte cheltuielile pentru apărare fără a împovăra bugetele naţionale cu datorii suplimentare, transmite Reuters.

Fondul, denumit Mecanismul European de Apărare (European Defence Mechanism – EDM), a fost propus de think-tank-ul Bruegel într-un document pregătit pentru discuţiile miniştrilor. Iniţiativa vine în contextul în care mai multe state membre se întreabă cum ar putea finanţa echipamentele militare scumpe în condiţiile unui nivel ridicat al datoriei publice. Proiectul face parte din eforturile mai ample ale UE de a se pregăti pentru un posibil atac din partea Rusiei, în condiţiile în care guvernele europene realizează că nu se mai pot baza complet pe protecţia oferită de Statele Unite.

”Este un bun punct de plecare pentru discuţii,” a declarat ministrul portughez de finanţe, Joaquim Miranda Sarmento.

Mai multe state membre şi-au exprimat sprijinul iniţial pentru idee, subliniind că mecanismul ar putea fi implementat relativ simplu din punct de vedere tehnic, fiind modelat după Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro.

”Mai avem multe aspecte de clarificat în privinţa mandatului, finanţării, contribuţiilor şi accesului pe pieţe. Există provocări atât pe partea financiară, cât şi militară,” a adăugat Sarmento.

Uniunea Europeană urmăreşte deja o creştere a cheltuielilor de apărare cu 800 de miliarde de euro în următorii patru ani, prin relaxarea regulilor fiscale pentru investiţii în apărare şi prin împrumuturi comune garantate de bugetul UE. Totuşi, aceste opţiuni sporesc nivelul datoriei naţionale – un motiv de îngrijorare pentru statele cu datorii mari – în timp ce propunerea Bruegel oferă o alternativă prin care investiţiile în apărare ar putea fi menţinute în afara bugetelor naţionale.

FOND INTERGUVERNAMENTAL DESCHIS ŞI PENTRU STATE NON-UE

Fondul ar urma să fie înfiinţat printr-un tratat interguvernamental şi ar dispune de un capital plătit şi apelabil semnificativ, ceea ce i-ar permite să se împrumute de pe pieţele financiare. EDM ar putea accepta membri şi din afara UE, precum Marea Britanie, Ucraina sau Norvegia. Deoarece echipamentele achiziţionate ar fi deţinute de fond, datoria contractată pentru finanţarea acestora nu ar fi inclusă în contabilitatea statelor membre.

De asemenea, EDM ar promova crearea unei pieţe europene comune pentru echipamente militare, în scopul reducerii costurilor şi consolidării capacităţilor comune.

În prezent, achiziţiile şi producţia de armament în UE sunt extrem de fragmentate: există cel puţin şapte tipuri diferite de tancuri, nouă tipuri de obuziere autopropulsate şi şapte tipuri de vehicule de luptă pentru infanterie – o situaţie care creşte costurile, reduce interoperabilitatea şi limitează economiile de scară.

”Trebuie să luăm în considerare posibilitatea de a crea noi instrumente... pentru a întări capacităţile de apărare ale Europei,” a subliniat ministrul portughez.

Fondul s-ar putea concentra pe aşa-numiţii ”activatori strategici”, infrastructuri militare şi echipamente scumpe de care armatele au nevoie pentru a funcţiona şi care sunt, de regulă, furnizate în prezent de Statele Unite. Printre acestea se numără: sisteme de comandă şi control comune, inteligenţă şi comunicaţii bazate pe satelit, dezvoltarea de arme de generaţia a cincea sau a şasea, sisteme de apărare aeriană strategică, transport aerian de mare capacitate, logistică maritimă, rachete şi chiar descurajarea nucleară.