Vaclav Havel, omul care a adus "putere celor fara de putere" si a inventat o revolutie fara sange

Fiu al unor capitalisti bogati, Vaclav Havel a avut de suferit de pe urma comunismului inca din adolescenta. La varsta de 15 ani si-a descoperit  pasiunea pentru poezie.

Dupa lovitura de stat organizata si condusa de Moscova din 1948, familia sa si-a pierdut proprietatile, iar Havel a fost nevoit sa urmeze cursuri de liceu la seral.

Dupa satisfacerea serviciului militar, a lucrat ca masinist la un teatru din Praga (Teatrul pe balustrada - Divadlo Na Zábradlí) si a studiat arta dramatica prin corespondenta.

Prima piesa pusa pe scena a fost "Petrecerea din gradina" (1963), iar cea mai cunoscuta este "Largo Desolato". In 1964 s-a casatorit cu Olga Šplíchalová (1964–1996).

In aceasta perioada si-a inceput si cariera politica, din postura de disident, lucru care i-a influentat ulterior si opera. In 1968, anul Primaverii de la Praga, a fost dat afara de la teatru.

Activismul sau politic l-a costat cinci ani de inchisoare. Disidenta sa a culminat in momentul publicarii Cartei 77, un manifest politic, scris pentru a acuza arestarea membrilor grupului de muzica psihedelica "Plastic People of the Universe".

Teoria sa politica era cea a "Post-Totalitarianismului", un termen utilizat pentru a descrie viata sociala si poltica dupa incheierea "minciunii comuniste".

El a devenit cunoscut si pentru eseul sau, intitulat "Puterea celor fara de putere", in care descrie o societate care permite cetatenilor sai sa traiasca "intr-o continua minciuna."

Sustinator infocat al rezistentei nonviolente, el a fost comparat de fostul presedinte americanm Bill Clinton cu Mahatma Ghandi si cu Martin Luther King Jr.

Motto-ul sau era: "Adevarul si iubirea trebuie sa castige in fata minciunilor si urii". Avand aceasta convingere, Havel a fost unul dintre liderii Revolutiei de Catifea din 1989, care a marcat sfarsitul pasnic al comunismului in Cehia, fara varsare de sange.

Pe 29 decembrie, 1989, fiind deja presedinte al Forumului Civic, el a fost ales presedinte al primului Parlament liber.

In 1996, impreuna cu filantropul japonez Yohei Sasakawa si cu laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, Vaclav Havel a pus bazele fundatiei Forum 2000, o organizatie care are ca scop gasirea unor solutii pentru conflictele de ordin religios, cultural sau interetnic.

Un esec al carierei sale politice l-a reprezentat destramarea Cehoslovaciei, in 1992, careia Havel i s-a opus.

El a demisionat din functie pe 20 iulie 1992, dupa Declaratia de Independenta a Slovaciei.

In 1993 a devenit primul presedinte al Cehiei. Trei ani mai tarziu, sotia lui a murit de cancer, iar in 1997 el s-a recasatorit cu actrita Dagmar Veškrnová.

Vaclav Havel a fost reales presedinte in 1998, desi era grav bolnav, din cauza fumatului excesiv si a anilor de detentie.

In 2003 el si-a incheiat cariera politica, la finalul celui de-al doilea mandat de presedinte.

In locul lui a fost ales Vaclav Klaus, cel mai redutabil adversar politic al sau.

"Plecand", filmul regizat de Vaclav Havel, cu cateva luni inainte sa moara

Ecranizare a unei piese scrise in 2008 de dramaturgul Vaclav Havel, "Plecand" (Leaving) este un film care prezinta intr-o maniera ironica povestea unui politician exilat.

In aceasta productie joaca si ultima sotie a lui Havel, actrita Dragmar Havlova. Filmarile la aceasta productie s-au incheiat in luna martie 2011.

Vaclav Havel, artizanul "Revolutiei de catifea", a murit

Urmariti mai jos trailer-ul acestui film.