Xi Jinping, primit cu mare fast în Serbia, țara care chinezii sunt priviți drept salvatori. Ce rol crucial a avut Beijingul

Înainte de a fi întâmpinat de liderul sârb, Xi Jinping a publicat un articol în presa sârbă și a vorbit despre „prietenia de oțel” care leagă cele două țări.

Miercuri seară, liderul de la Beijing va ajunge în Ungaria, ultima oprire din turneul său european.

Xi Jinping și prima doamnă a Chinei au avut parte de o primire plină de fast la Belgrad. Președintele Aleksander Vucic și soția sa, Tamara, i-au întâmpinat la scările avionului. Pe drumul prin oraș, chinezii stabiliți în Serbia l-au aclamat pe Xi și au fluturat energic steaguri, iar capitala sârbă a fost decorată cu drapelul Chinei.

Serbia, salvată de banii Chinei

Entuziasmul sârbilor față de vizita lui Xi Jinping nu uimește pe nimeni. În ultimii ani, economia sârbă a crescut ajutată de investiții chinezești în valoare de miliarde de dolari. Chinezii sunt priviți drept salvatori și dețin mine și fabrici în Serbia, care, altfel, riscau falimentul. Autoritățile de la Belgrad au folosit fonduri primite de la Beijing ca să construiască poduri și șosele.

Totuși, comentatorii nu se așteaptă ca vizita să prilejuiască semnarea unor noi parteneriate de anvergură.

Mijat Lakicevic, analist economic la Novi Magazin, o revistă economică sârbă: „Nu mă aștept să fie anunțate alte proiecte importante. Pentru mine, vizita are în principal o importanță politică. Arată Europei și întregii regiunii, nu știu dacă putem spune că lumii, faptul că Beijingul este un partener de încredere pentru europeni”.

Pe de altă parte, nu întâmplător, vizita președintele chinez în Serbia are loc în ziua comemorării a 25 de ani de la un eveniment tragic. În 1999, în contextul războiului din Kosovo, trupele NATO au lovit din greșeală ambasada Chinei la Belgrad. Au fost uciși atunci trei jurnaliști chinezi. Pe locul edificiului distrus a fost ridicat un impozant centru cultural chinez.

Prăjitura evitată în Franța

Înainte de a părăsi Franța, Xi Jinping a fost în Pirinei, locul unde președintele Emmanuel Macron și-a petrecut copilăria.

Cuplurile prezidentiale au luat masa de prânz într-un restaurant aflat la 2.150 de metri altitudine, într-un pas montan, izolat, aproape de granița cu Spania.

Din meniu au făcut parte preparate specifice locului. Inițial, pe lista de bucate s-a strecurat și numele unui desert care risca să duca la interpretări mai puțin fericite. Este vorba despre „Prăjitura Rusă” - o pastă de biscuiţi cu migdale şi praline, originară din Crimeea, care a fost înlocuită în ultima clipă cu o tartă cu afine. Invitații au primit și o supă tradițională, dar și carne de miel confiată.