„Planeta este în pragul colapsului”. ONU a declanșat „alerta roșie”

Au fost doborâte recorduri pentru căldura oceanelor, creşterea nivelului mării, retragerea gheţarilor etc. 2023 a încheiat cel mai fierbinte deceniu înregistrat vreodată, împingând planeta "pe marginea prăpastiei", a avertizat marţi ONU, potrivit AFP.

Raportul Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) arată că au fost doborâte şi, în unele cazuri, "spulberate" recorduri în ceea ce priveşte nivelul gazelor cu efect de seră, temperaturile de la suprafaţă, temperatura şi creşterea acidităţii oceanelor, creşterea nivelului mării, extinderea banchizei din Antarctica şi retragerea gheţarilor, potrivit News.ro.

Planeta este "în pragul colapsului", în timp ce "poluarea cu combustibili fosili provoacă un haos climatic fără precedent", a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. "Mai este încă timp pentru a arunca oamenilor şi planetei un colac de salvare", a spus el, dar trebuie să se ia măsuri "acum".

Raportul confirmă că anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie la suprafaţa globului de 1,45°C peste nivelul de referinţă din perioada preindustrială. "Fiecare fracţiune de grad de încălzire globală are un impact asupra viitorului vieţii pe Pământ", a avertizat şeful ONU.

"Criza climatică este provocarea definitorie cu care se confruntă omenirea şi se combină inexorabil cu o criză a inegalităţii, aşa cum reiese din creşterea insecurităţii alimentare, din deplasările de populaţie şi din pierderea biodiversităţii", a arătat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.

Valurile de căldură, inundaţiile, secetele, incendiile de pădure şi intensificarea rapidă a ciclonilor tropicali seamănă "mizerie şi haos", perturbând viaţa de zi cu zi a milioane de oameni şi provoacă pierderi economice de miliarde de dolari, avertizează OMM.

"Suntem în alertă roșie"

2014-2023 a fost cel mai fierbinte deceniu înregistrat vreodată, depăşind cu 1,20°C media anilor 1850-1900.

Creşterea pe termen lung a temperaturii globale se datorează creşterii concentraţiei de gaze cu efect de seră în atmosferă, care a atins niveluri record în 2022.

Manifestarea fenomenului El Niño, la mijlocul anului 2023, a contribuit, de asemenea, la creşterea rapidă a temperaturilor, potrivit OMM. Potrivit lui Celeste Saulo, "nu am fost niciodată atât de aproape - deşi temporar pentru moment - de limita inferioară de 1,5°C stabilită în Acordul de la Paris privind schimbările climatice".

"Comunitatea meteorologică mondială avertizează lumea şi trage un semnal de alarmă: suntem în alertă roşie", a spus ea.

"Ceea ce am văzut în 2023, în special încălzirea fără precedent a oceanelor, retragerea gheţarilor şi pierderea gheţii marine din Antarctica, reprezintă un motiv de maximă îngrijorare", atrage atenţia Celeste Saulo.

Anul trecut, aproape o treime din oceanele lumii au fost cuprinse de un val de căldură marină. Până la sfârşitul anului 2023, mai mult de 90% din oceanele lumii au cunoscut valuri de căldură la un moment dat în cursul anului, potrivit OMM. Creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură marine are un impact negativ profund asupra ecosistemelor marine şi a recifelor de corali.

În plus, nivelul mediu global al mării a atins un nivel record în 2023, reflectând încălzirea continuă a oceanelor (expansiune termică) şi topirea gheţarilor şi a calotelor de gheaţă.

Îngrijorător este faptul că rata de creştere a acestui nivel mediu în ultimul deceniu (2014-2023) este de peste două ori mai mare decât cea din primul deceniu al erei sateliţilor (1993-2002).

Gheţarii de referinţă de pe întreaga planetă au suferit cea mai mare retragere înregistrată din 1950 încoace, după o topire extremă în vestul Americii de Nord şi în Europa, potrivit datelor preliminare.

Cu toate acestea, există "o rază de speranţă", potrivit OMM: capacitatea de producţie de energie regenerabilă în 2023 a crescut cu aproape 50% de la an la an, cea mai mare rată înregistrată în ultimele două decenii.