Aurescu: Politica României este de a nu se referi la sprijinul militar pentru Ucraina

bogdan aurescu
Profimedia

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a declarat luni, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său armean, Ararat Mirzoyan, că politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar pentru Ucraina.

 

Replica vine după ce săptămâna trecută Aurescu a fost întrebat insistent într-un interviu la BBC în legătură cu sprijinul militar pentru Ucraina, evitând să dea un răspuns, ceea ce l-a determinat pe jurnalistul britanic Stephen Sackur să-l întrebe dacă România e o democraţie, dat fiind că într-o democraţie cetăţenii aşteaptă ca guvernul să le dea socoteală.

”După cum am menţionat în repetate rânduri, politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai efficient”, a spus ministrul de Externe, la o întrebare a presei.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, la Bucureşti, o rundă de consultări politice, cu omologul armean, ministrul de externe Ararat Mirzoyan, în contextul vizitei oficiale în România a şefului diplomaţiei armene, în perioada 2-4 aprilie 2023.

Vizita oficialului armean la Bucureşti are loc, de asemenea, în contextul dinamizării dialogului politic cu statele din Caucazul de Sud, inclusiv ca rezultat al turneului pe care şeful diplomaţiei române l-a întreprins în regiune, în perioada 24-26 iunie 2021, alături de omologii din Austria şi Lituania, în liniile mandatului acordat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell.

Citește și
guvern
Suspansul continuă. Lista cu măsurile de salvare a bugetului nu e încă definitivată. Noile propuneri

Articol recomandat de sport.ro
Ce salariu va avea Cristi Chivu ca antrenor al lui Inter Milano
Ce salariu va avea Cristi Chivu ca antrenor al lui Inter Milano
Citește și...
Suspansul continuă. Lista cu măsurile de salvare a bugetului nu e încă definitivată. Noile propuneri
Suspansul continuă. Lista cu măsurile de salvare a bugetului nu e încă definitivată. Noile propuneri

O lungă listă cu măsuri fiscale va fi negociată săptămâna viitoare de președintele Nicușor Dan și liderii celor 4 formațiuni politice dispuse să intre la guvernare.

Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale
Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat joi că reforma fiscală nu a avut motive electorale, ci a fost amânată până după alegeri printr-un acord între partidele fostei coaliții de guvernare.

Nicușor Dan: Toate partidele cu care suntem în discuţie vor să intre la guvernare
Nicușor Dan: Toate partidele cu care suntem în discuţie vor să intre la guvernare

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că toate partidele cu care se discută în prezent - PSD, PNL, USR, UDMR - vor să intre la guvernare.

Recomandări
România, printre puținele țări NATO care nu măresc bugetul apărării, deși UE permite depășirea deficitului
România, printre puținele țări NATO care nu măresc bugetul apărării, deși UE permite depășirea deficitului

„Aliații NATO trebuie să-și asume propria apărare, pentru că nu se pot baza pe America". Este mesajul transmis, la Bruxelles, de secretarul american al Apărării.

Alţi doi medici de la Spitalul Pantelimon au fost puşi sub acuzare. Surse: Familiile pacienților morți nu au făcut plângeri
Alţi doi medici de la Spitalul Pantelimon au fost puşi sub acuzare. Surse: Familiile pacienților morți nu au făcut plângeri

Ancheta legată de moartea în condiții suspecte a mai multor pacienți din secția de terapie intensivă a Spitalului Pantelimon din Capitală se extinde.

Măsurile fiscale recomandate de FMI pentru reducerea deficitului. România are nevoie de venituri suplimentare de 1,2% din PIB
Măsurile fiscale recomandate de FMI pentru reducerea deficitului. România are nevoie de venituri suplimentare de 1,2% din PIB

FMI recomandă României o reformă fiscală complexă, concentrată pe mutarea poverii fiscale de pe muncă şi contribuţiile sociale către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital.