Președintele interimar al USR atacă ANI pentru că în 2023 a instrumentat doar 11 dosare. Cum comentează decizia CCR
Problema luptei anti-corupţie nu stă doar în publicarea declaraţiilor de avere şi interese şi a menţionat că, în 2023, ANI a constatat doar 11 cazuri de averi nejustificate, a afirmat preşedintele interimar al USR, Dominic Fritz.
Este nevoie de o reformă a ANI şi că deocamdată această instituţie este folosită ca un instrument politic, mai spune Fritz.
El a fost întrebat cui crede că serveşte hotărârea CCR în ceea ce privește declaraţiile de avere.
”Decizia Curţii Constituţionale este finală, de aceea nu aş vrea să speculez prea mult cum s-a produs, însă pentru noi, USR, este clar că avem nevoie în continuare de transparenţă şi de aceea vom lucra la un proiect de lege care va integra critica de neconstituţionalitate şi va vedea dacă nu există o variantă de lege prin care putem să obţinem în continuare transparenţa averilor pentru demnitari şi funcţionari şi în acelaşi timp să respectăm - trebuie acum să facem analiza motivării - să respectăm ce standarde de constituţionalitate impune CCR-ul”, a declarat Dominic Fritz.
El a adăugat că problema luptei anti-corupţie nu constă doar în publicarea declaraţiilor de avere.
”În acelaşi timp, vreau să spun foarte clar că problema luptei anti-corupţie nu stă doar în publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, ci dimpotrivă, ANI momentan nu funcţionează, este rizibil că, de exemplu în anul 2023, ANI a constatat 11 cazuri de averi nejustificate, asta în timp ce oricare cetăţean poate imediat să numească cel puţin un politician, un vameş, un funcţionar care are un ceas, o maşină, o casă unde nu este de explicat de unde sunt banii pentru această avere”, a transmis liderul USR.
El consideră că ANI trebuie reformată.
”Deci aici diferenţa între constatările oficiale ale ANI şi ce văd românii în viaţa de zi cu zi sunt atât de mari că e evident că avem nevoie de o reformă a ANI. ANI momentan este folosită ca un instrument politic, în loc să descopere cu adevărat averile nejustificate şi pentru asta avem nevoie de tehnologie, de automatizare şi de o conducere nouă şi credibilă”, a explicat Dominic Fritz.
CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, iţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.
De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis că ”decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele în de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.
