Nicușor Dan a depus jurământul de Președinte al României: ”Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală”

În jurul orei 13.30, el a ajuns la Palatul Cotroceni, a avut loc o ceremonie militară, predum și una de predare-primire a mandatului împreună cu Ilie Bolojan.

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" - a rostit Nicuşor Dan, în plenul Parlamentului, după intonarea imnului naţional şi după ce preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a prezentat hotărârea de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale.

El a jurat cu mâna dreaptă pe Biblie şi Constituţie.

La şedinţă au fost invitaţi reprezentanţii Executivului, foştii şefi ai statului, Casa Regală, reprezentanţii instituţiilor publice, europarlamentari.

Au participat şi Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv, Comisar european pentru drepturi sociale şi Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

”Voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii”

Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, a declarat, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului în care a depus jurământul, că statul român are nevoie de "o schimbare fundamentală", în limitele statului de drept.

El i-a îndemnat pe români să continue să pună o presiune "pozitivă" asupra instituţiilor statului, astfel încât acestea să se reformeze. Totodată, acesta a oferit asigurări că va fi un preşedinte "deschis" la vocea societăţii.

"Vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova - mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei înseşi că este vie şi puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept. Şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea", a spus Nicuşor Dan, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului.

Discursul integral, susținut de Nicușor Dan în Parlament:

”Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,

Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.

Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.

Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.

Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul istrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă istrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.

În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri istrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu istrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.

În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.

Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.

Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.

Vă mulțumesc!”

Partenera preşedintelui Nicuşor Dan a lipsit de la ceremonia de învestire a acestuia, întrucât mezinul familiei este bolnav

Mirabela Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan, a lipsit de la ceremonia de învestire a acestuia, întrucât mezinul familiei este bolnav.

Informaţia a fost dată chiar de către Nicuşor Dan, care a spus că şi-a început ziua ducându-şi fiica la şcoală.

Aheea, fiica sa, a venit la Parlament separat, direct de la şcoală.

Întrebat cum s-au obişnuit copiii săi cu această schimbare, Nicuşor Dan a răspuns: `Trebuie să-mi daţi puţin timp ca să vorbesc cu ei şi să-i întreb”, adăugând că şi-a început ziua ducându-şi fiica la şcoală.

În ceea ce priveşte locuinţa de serviciu, Nicuşor Dan a spus că a avut „un armistiţiu” cu SPP până pe 15 iunie, cand se termină şcoala şi apoi va mai vedea.

„O să vedem dacă rămânem în cartier, cel puţin, aşa cum, am promis fetiţei”, a spus Nicuşor Dan, potrivit News.so.

”Să terminăm urgenţele astea cu Guvernul şi după aceea vom vedea”, a completat preşedintele ales, Nicuşor Dan, care a depus jurământul în faţa camerelor reunite ale Parlamentului.

Cine au fost ”marii” absenți de la ceremonia depunerii jurământului lui Nicușor Dan în Parlament

Printre cei care au fost prezenți în Parlament, la ceremonia depunerii jurământului în fața senatorilor și deputaților s-au aflat foștii președinți ai României, Traian Băsescu și Emil Constantinescu, dar și MS Principesa Margareta, Custodele Coroanei.

În schimb, au fost invitați, dar au lipsit, următoarele persoane:

- fostul președinte al României Klaus Iohannis
- fostul președinte al României Ion Iliescu
- Elena Costache, președintele CSM
- generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării
- Gabriela Firea, europarlamentar PSD
- Andi Cristea, europarlamentar PSD

Al 5-lea președinte al României de după 1989

Nicușor Dan este al 5-lea președinte al României de după 1989, fiind primul independent care ajunge șef de stat.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia.

Cine este Nicuşor Dan

Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. În ciuda acestui succes, Nicuşor Dan a fost acuzat în campania electorală ba că nu a luat Bacalaureatul, ba că a luat note foarte mici. În replică, Nicuşor Dan a publicat diploma sa de Bacalaureat, examen pe care l-a promovat cu media 9,87.

După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România spre finalul anilor 90, unde preşedintele Emil Constantinescu i-a propus funcţia de secretar de stat pentru diaspora. Nicuşor Dan a refuzat.

”Credeam că pot să fac şi meseria mea - eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut - şi că pot să fac lucruri din afara politicului activând în zona civicului. A fost o socoteală greşită!”, a is, peste ani, Nicuşor Dan.

Pasionat de meseria sa, a înfiinţat, pe model z, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală. Spre exemplu, a încercat să împiedice demolarea Halei Matache, pusă la pământ, noaptea, de primarul Sorin Oprescu.

Imaginile vremii arată că, la unul dintre proteste, Nicuşor Dan a intrat în conflict cu jandarmii, împreună cu alt tânăr, la acea vreme necunoscut. Numele său: George Simion. ”Noi ne ştim de vreo 20 de ani, de când protestam pentru lucruri de urbanism din Bucureşti”, a rememorat Nicuşor Dan, într-un interviu pentru Prima TV. Ulterior, drumurile lor s-au despărţit, iar apoi cei doi s-au aflat în competiţie pentru cea mai înaltă funcţie în stat.

Lansarea Asociației Salvați Bucureștiul

În 2008, Nicuşor Dan a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, un ONG dedicat urbanismului şi patrimoniului. ”Am câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare şi a instituţiilor nefuncţionale ale statului”, a precizat Nicuşor Dan pe site-ul de campanie.

În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică. A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL.

În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei. Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate. PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicuşor Dan. La vot politic, USB a reuşit să obţină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD.

Astăzi, Cătălin Predoiu e premier interimar şi lider, tot interimar, al PNL, partid care l-a susţinut pe Nicuşor Dan în lupta pentru Cotroceni.

În noaptea alegerilor locale din 2016, Nicuşor Dan a anunţat că partidul se extinde la nivel naţional: Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti. Însă jumătate de an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională, declanşat de Coaliţia pentru familie.

De cealaltă parte, Nicuşor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziţie tranşantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori şi progresişti. La acea vreme, printre liderii USR care au intrat în conflict cu Nicuşor Dan s-au numărat Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu şi Clotilde Armand. Azi, toţi sunt de partea sa. Peste anii, Nicuşor Dan a is că a participat la referendum şi a votat pentru familia tradiţională. În ciuda faptului că şi-a asumat public o conduită conservatoare, Nicuşor Dan a fost acuzat de rivalii politici că nu şi-a botezat copiii.

”Suntem creştini-ortodocşi, ne-am botezat copiii, noi suntem botezaţi. Acesta este adevărul, restul e minciună”, a răspuns primarul general, alături de partenera sa de viaţă.

Câștigarea Primăriei Capitalei

La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-şi pună candidat propriu şi să-l susţină pe Nicuşor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR l-a sprijinit tot pe Nicuşor Dan, deşi, iniţial, anunţase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului. În final, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut, tot ca independent.

În cei patru ani şi jumătate de mandat, Nicuşor Dan s-a axat pe schimbarea conductelor de apă caldă, unele vechi din anii 60. Munca din subteran a provocat costuri electorale la suprafaţă. Săptămâni la rând, cartiere întregi din Capitală au rămas fără apă caldă şi căldură. Dincolo de problema datoriilor şi a sistemului energetic, care e bilanţul său ca primar general?

”O îmbunătăţire a transportului public cu primele tramvaie noi după Revoluţie şi modernizarea linilor de tramvai, care este în curs. Şi faptul că bucureştenii folosesc transportul public 40% mai mult. Şi foarte, foarte important, o frână pusă pe dezvoltarea imobiliară nocivă din Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan, într-un interviu pentru News.ro.

Întrebat dacă e de părere că dezvoltatorii imobiliari şi-ar dori să nu mai rămână primar, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că îşi doresc, dar îşi fac un calcul greşit”. Odată ajuns la Cotroceni, Nicuşor Dan a promis că le va cere procurorilor să se ocupe de marea corupţie, în special din zona imobiliară.

Nicuşor Dan va deveni luni al cincilea preşedinte al României, la cinci luni de la anunţarea candidaturii la cea mai înaltă funcţie în stat.