Șeful Externelor: Nu vorbim de o nouă poziţie a Statelor Unite faţă de România, ci de mai multe intervenții recente

Potrivit acestuia, există doar mai multe intervenții, dar nu o poziție oficială sau definitivă din partea Washingtonului.

„Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri”, a afirmat Emil Hurezeanu (foto articol).

„Nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, să zicem, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România. Există mai multe intervenţii, aşa cum aţi observat la sfârşitul săptămânii trecute, pe platforma conferinţei de securitate de la Munchen, unde vicepreşedintele J. D. Vance a avut această intervenţie care a stârnit multe semne de întrebare, multă nemulţumire. Era vorba acolo de situaţia electorală din România, de situaţia pre-electorală, dacă vreţi, din Germania, de valorile europene puse sub semnul îndoielii de către preşedintele Trump, de felul în care se comunică în democraţiile pe care domnia sa le consideră fragile în Europa”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu, la Digi24, întrebat în legătură cu poziţionarea SUA faţă de România, potrivit News.ro.

Ministrul român de Externe a spus că multe din afirmaţii „aveau mai degrabă o legătură cu o sensibilitate, uşor de înţeles, a noii istraţii americane, faţă de problema alegerilor libere şi posibil manipulate sau contrazise de realitate”.

„istraţia Trump a trecut, ea însăşi, mai demult, prin aceste probleme şi cred că există o altfel de sensibilitate. Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri. De altfel, fiecare dintre militarii americani a avut o partitură distinctă. Secretarul de stat Rubio a vorbit în alţi termeni, n-a exclus posibilitatea integrării, implicării în procesul de pace a ţărilor care şi până acum au contribuit la efortul de război din Ucraina, deci şi a europeanilor. Generalul Kellogg, pe care l-am văzut chiar la începutul reuniunii de la München, joia trecută, care este un vechi şi bun cunoscător al situaţiei din ţara noastră, unul din promotorii cooperării militare şi în zona de securitate româno-americane, ne-a încurajat, susţinând sau revenind cu încurajări mai vechi, înainte de instalarea istraţiei Trump”, a declarat Hurezeanu.

Ministrul a spus că generalul Kellog consideră România „un aliat puternic, esenţial pe plancul estic”.

„O poziţie asemănătoare a avut-o şi astăzi, după o reuniune la sediul alianţei nord-atlantice, la Bruxelles, unde, înainte de întâlnirea propriu-zisă cu ambasadorii tuturor ţărilor aliate, a ţinut să aibă o conversaţie separată cu ambasadorii României, Poloniei şi ţărilor baltice. În discuţia extinsă, cu toţi cei 33 de ambasadori, importanţa flancului estic pentru alianţă şi pentru relaţiile transatlantice a avut un loc distinct în declaraţia comună”, a mai spus Emil Hurezeanu.

Europenii şi NATO în mini-summit la Paris. România nu a fost invitată

Aproximativ zece lideri din state membre ale Uniunii Europene şi secretarul general al NATO se reunesc luni, la Paris, cu obiectivul de a defini un răspuns comun în securitatea Bătrânului Continent şi de a înfrunta ”accelerarea” istraţiei americane cu privire la Ucraina, relatează AFP. România, stat vecin cu Ucraina, nu a fost invitată la reuniunea din capitala Franței.

Vor fi prezenţi la această reuniune - prezentată drept informală - Macron, şefii guvernelor din Germania Olaf Scholz, Regatul Unit Keir Starmer, Italia Giorgia Meloni, Polonia Donald Tusk, Spania Pedro Sanchez, Olanda Dick Schoof şi Danemarca Mette Frederiksen, dar şi preşedintele Consiliului European Antiono Costa, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte.

Declarațiile surprinzătoare ale lui J.D. Vance

Vicepreședintele JD Vance a criticat vineri în termeni duri Uniunea Europeană, despre care a spus că abandonează principiile democratice, iar exemplul folosit în mai multe rânduri pentru a exemplifica degradarea acestor valori a fost anularea alegerilor prezidențiale din România, scrie The Guardian.

”Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult față de Europa nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern; ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior, retragerea Europei față de unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii”, a declarat JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen.

JD Vance a revenit apoi la problema alegerilor prezidențiale din România, spunând că acestea au fost anulate „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și la presiunile enorme din partea vecinilor săi continentali”.

Vicepreședintele SUA a criticat în cazul României sugestia că democrația ar fi putut fi distrusă doar printr-o publicitate digitală venită dintr-o țară străină, spunând că, dacă crezi asta, atunci democrația ta „nu a fost foarte puternică”.

„De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune, totul, de la politica noastră față de Ucraina la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației. Dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat”, a spus JD Vance, în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen.

„Situația a ajuns atât de rău”, spune Vance, în discursul critic la adresa statelor europene, încât „în decembrie, România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.