De la clădiri uitate la hub-uri culturale: cum renaște Timișoara prin ochii comunității
De 18 ani, festivalul PLAI transformă un colț uitat din Timișoara într-un magnet pentru muzică bună, cultură și idei care aduc comunitățile împreună.
De aproape două decenii, evenimentul a crescut organic, odată cu orașul, comunitatea și inițiativele civice care l-au inspirat.
„Am început cu avânt, la 18–19 ani și de atunci a fost un foarte lung maraton”, povestește Andreea Iager Tako, unul dintre oamenii din spatele festivalului, invitată la Pro Verde.
Încă de la prima ediție, PLAI este organizat într-o zonă cândva “uitată” de timișoreni – Muzeul Satului Bănățean. Reacția publicului a fost neașteptată.
Andreea Iager Tako: “PLAI a fost primul eveniment cu bilet într-o zonă mărginașă, la Muzeul Satului Bănățean, despre care mulți timișoreni de fapt, uitaseră că îl avem. Și ăsta a fost unul dintre cele mai puternice -uri pe care le-am primit în prima ediție: "Mulțumim că ne-ați arătat că avem un Muzeu al satului bănățean".
Festivalul a devenit rapid un pretext pentru regenerare urbană și implicare comunitară. De aici s-au născut proiecte precum AMBASADA – un spațiu de coworking și hub cultural – sau ONE.shirt, un brand de haine sustenabil, care oferă locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.
Toate aceste proiecte sunt conectate prin aceeași idee: schimbarea începe cu oameni și spații redescoperite.
Andreea Iager Tako: „Ne uităm la spații părăsite, care nu mai au valoare pentru comunitate, și începem să construim conținut care să creeze valoare acolo.”
Strategia funcționează, pentru că reușește să implice oameni diferiți – de la artiști și antreprenori sociali până la autorități și parteneri internaționali.
De la festival la ecosistem
De-a lungul anilor, PLAI a devenit catalizator pentru un adevărat ecosistem urban, în care educația, arta, antreprenoriatul social și sustenabilitatea se combină firesc.
„Cred că schimbările sustenabile nu sunt schimbări care vin peste noapte. E o muncă care de cele mai multe ori nu e recunoscută atunci când e făcută bine, ci i se simte lipsa atunci când lipsește”, spune Andreea.
În acest ecosistem, un rol central îl are colaborarea internațională. PLAI și AMBASADA colaborează cu organizații din Suedia, Olanda sau Germania, în proiecte europene care testează modele de dezvoltare urbană incluzivă. „De multe ori suntem genul de pilot pe care îl studiază în proiectele lor”, arată ea.
Dincolo de vibe-ul festivalului, PLAI devine o lecție despre cum cultura poate regenera un oraș. „Faptul că nu suntem doar pe un singur segment, ci ne uităm la cum lucrurile pot fi integrate și pot lăsa urme... Asta e ce aș vrea să ducem și în alte orașe.”
