Cum acționează de fapt noul coronavirus. Explicațiile unui profesor din București

În Statele Unite, unde situaţia este critică, aproape 40 la sută dintre adulţi suferă de obezitate.

Experţii cred că inflamaţia permanentă creată de grăsime declanşează un răspuns imun distructiv. Un obez nu suferă doar fizic din cauza cantităţii de grăsime din organism. Sistemul imunitar începe să lucreze împotriva lui.

Celulele imune numite macrofage se infiltrează masiv în țesutul gras aflat între organele interne.

Acolo generează o inflamaţie care contribuie la rezistenţa la insulină. În cazul infecţiei cu noul coronavirus, inflamaţia este dublată. Aceasta ar fi una dintre explicaţiile pentru care obezii pot ajunge uşor la insuficienta pulmonară, ne spune expertul virusolog Carmen Chifiriuc.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti: "La aceste persoane practic răspunsul inflamator poate să fie exacerbat mult mai uşor decât la un persoana ne-obeza. Exact cum ne speriem noi într-un moment de stres, într-o situaţie de criză şi răspundem exagerat, aşa răspunde foarte exagerat şi sistemul nostru imunitar. Şi atunci practic balanța înclină. În loc să fie un răspuns imun protector este un răspuns imun distructiv."

Studiile realizate deja pe pacienţii obezi infectaţi cu SARS COV 2 arată şi o altă particularitate a sistemului imunitar. Bacteriile prezente în mod normal în intestin sunt în acest caz în dezechilibru major.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Univ. Bucureşti: "La pacienţii cu disbioza cum sunt şi cei cu obezitate, de exemplu, s-a văzut că infecţia este mai agresivă şi prin faptul că dezechilibrul în care predomina nişte bacterii gram negative, creşte foarte mult permeabilitate intestinală. Crescând foarte mult permeabilitate intestinală, foarte multe antigene care pot declanşa un răspuns pro-inflamator trec în circulaţia sistemica şi atunci este amplificată această stare proinflamatorie."

Cum acționează de fapt noul coronavirus

 

Noul virus intră în celulele pulmonare şi se multiplică. Reuşeşte să se ascundă de sistemul imunitar uman o perioadă, timp în care invadează multe celule.

Odată ce armata de apărare îşi dă seama cât de mulţi inamici există în plămâni, invadează în forţă țesutul pulmonar. Şi determină aşa-numita furtună de inflamaţie, în încercarea de a curăța celulele infectate.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Univ. Bucureşti: "Năvălesc în țesutul pulmonar foarte multe macrofage şi foarte multe limfocite şi în felul acesta se ajunge la distrucția ţesutului pulmonar, datorată şi unui răspuns exagerat al gazdei şi unui răspuns care nu s-a declașat atunci când trebuia, ci un pic cam prea târziu."

Deocamdată s-a constatat clinic că mărimea leziunilor pulmonare variază de la dimensiunea unui strugure până la cea a unui grepfruit. Ventilaţia mecanică este necesară pentru a asigura organismului sânge oxigenat până când plămânul se reface.