Cum funcționează sistemul de sănătate din România. 22 de categorii sunt scutite de plata CASS
Investigații medicale amânate de la o lună la alta și liste interminabile de așteptare pentru unele intervenții sau operații. Așa funcționează sistemul public de sănătate, când pacientul nu reprezintă o urgență.
Este o consecință a unei gestionări ineficiente, a resurselor, dar și a faptului că numărul celor care plătesc asigurări este de două ori mai mic decât al celor care beneficiază de îngrijiri medicale. În România, 22 de categorii sunt scutite de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Mulți dintre românii care stau în străinătate vin în țară pentru a-și rezolva problemele de sănătate, chiar dacă ani de zile nu au plătit nicio asigurare în România, ori în țara în care muncesc, spun cei din sănătate.
Dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervențională: „Au recurs la a-și plăti un segment minor din asigurările medicale șase luni, ceea ce face un cumul financiar mic și beneficiază de tratamente, ce depășesc zeci de mii de euro. Costisitoare sunt tratamentele în bolile cerebro-vasculare. Poate să ajungă un anevrism sau o malformație până la 20-25.000 de euro sau poate chiar mult”.
Pentru 1.800 de lei, adică plata minimă a unei asigurări pe șase luni, statul oferă asigurare de sănătate un an de zile, iar drepturile persoanelor care plătesc această sumă sunt aceleași cu ale oamenilor cărora în fiecare lună li se oprește 10% din salariu pentru contribuția la sănătate.
La finalul anului trecut, 6.236.263 de români plăteau contribuția CASS. Banii strânși trebuie să acopere, însă, cheltuielile medicale pentru peste 19 milioane de persoane, populația României, confrom ultimului recensământ. Avem în acest moment 22 de categorii de persoane scutite de plata CASS. Pe lângă copii, cei cu boli cronice, persoane cu handicap, femeile însărcinate și lăuze, statul nu cere bani de la studenții care au până în 26 de ani, de la șomeri, persoane reținute sau arestate, personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, iar până la finalul anului 2028, sunt scutiți de această contruibuție cei care au contracte de muncă în construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară.
Pe de altă parte, lipsa unor servicii sociale și de îngrijire paleativă încarcă sistemul de sănătate și cheltuielile spitalelor.
Dr. Beatrcie Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: „Sunt pacienți cronici ai spitalelor, care ajung de la o cameră de gardă la alta, care stau în spital o mare parte din an, pentru că lipsește un sistem de social real pentru aceste persoane. Mai este o altă categorie, tot asistați social, tot cu probleme de sănătate, dar care refuză să se externeze, care stau în spital mai mult decât ar avea indicație”.
În Europa, fiecare stat încearcă să găsească soluții pentru a ajusta sumele destinate sistemului de sănătate. Germania, de pildă, are doar două categorii scutite de această contribuție.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „În Cehia, pentru toate categoriile care sunt exceptate, se trasferă de la bugetul de stat în fiecare lună o sumă fixă, care este ajustată cu inflația. În Polonia se reține o contribuție din pensie, pensionarii nu sunt complet exceptați, în Italia se fac transferuri de la bugetul de stat. Există coplăți care pot ajunge la 40-50 de euro”.
România are printre cele mai mici contribuții la sănătate din Europa.
.webp)
