Peste 3.000 de pacienți din România așteaptă un transplant de organe. 20% dintre ei mor înainte de intervenție
Peste 3.000 de pacienți așteaptă un transplant de organe. 20% dintre ei își pierd viața înainte de a face intervenția.
Prelevarea de la donatorii în moarte cerebrală a scăzut de la un an la altul, prin urmare și numărul de astfel de operații salvatoare.
Organele prelevate de la un pacient în moarte cerebrală - adică acele persoane care nu se va mai trezi niciodată, chiar dacă inima le bate - pot salva multe vieți.
Dr. Guenady Vatachki, director executiv ANT: ''Moartea cerebrală - acest diagnostic este unul științific. Sunt lucruri pe care Europa le face din anii 60. Nu este ceva nou, nu este ceva scandalos sau disputat în vreun fel. Tocmai de aceea avem și legislație din 97 în România, trebuie să o promovăm în rândul personalului medical''.
5 % din pacienții care iși pierd viața în terapie intensivă ar putea fi declarați în moarte cerebrală. Din păcate, în România, acest lucru se întâmplă în mai puțin de 1 la sută din cazuri.
Sunt 33 de unități acreditate pentru prelevare, însă doar o treime dintre ele au o activitate mai intensă în acest sens.
Spitalul Județean din Oradea este în fruntea clasamentului. Acolo, spun specialiștii, procentul acestor proceduri se poate compara cu cel din Franța.
Conf. dr. Carmen Pantiș: ''Este foarte, foarte greu să abordăm familia și să le explicăm de fapt că este vorba de un cadavru căreia îi bate inima. Dar aceasta este situația. Obținerea acordului de donare de organe se face de către coordonatorul de transplant, printr-o abordare elegantă, calmă, ematică a familiei. Coordonatorul de transplant este speranța oricărei familii care are o rudă pe lista de așteptare''.
Pentru a încuraja implicarea personalului medical în prelevarea de organe, Agenția Națională de Transplant și Colegiul Medicilor din România au încheiat un protocol în baza căruia medicii și asistentele vor primi înșțiințări frecvent despre implicarea în astfel de proceduri.
Conf. dr. Carmen Pantiș: ”Încercăm să ne adresăm strict colegilor medici, în mod deosebit celor de ATI, neurologi, neurochirugi, medici de medicină de urgență, acolo unde acei pacienți resuscitați uneori ajung într-o stare de comă, stare vegetativă, unii dintre ei fiind în moarte cerebrală''.
Prof. dr. Cătălina Poiană, președinte CMR: ''Informare și conștientizare trebuie să fie cuvintele de ordine legate de acest subiect, să implicăm acești profesioniști din sănătate în acest lanț care presupune activitatea de donare de organe''.
Prof. dr. Vlad Brașoveanu, medic primar chirurgie generală: ''Lista de așteptare la Fundeni sunt 400 de bolnavi care așteptă un tranplant de ficat, la Iasi 30-40 și cu cei de la CJ la nivel național sunt practic 450-500 de bolnavi care așteaptă un transplant de ficat. Numărul donatorilor rămâne extrem de scăzut, cam 5 donatori la milionul de locuitori''.
De altfel, lista de așteptare se întinde dincolo de 4500 de persoane când includem pacienții care au nevoie de rinichi, plămâni sau o inimă nouă.
Din pacate, peste 1100 de persoane au decedat până acum în România, pentru că nu au apucat să facă un transplant.
