TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. La malul marii zeci de voluntari au umplut 130.000 de sticle cu apa sfintita
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. La malul marii s-a trudit din greu toata noaptea pentru Sarbatoarea Botezului Domnului, care are loc marti.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Dupa ore-n sir de munca si pe un ger specific Bobotezei, voluntarii au reusit sa umple cu agheasma cele 130.000 de sticle pregatite de Arhiepiscopia Tomisului pentru aceasta sarbatoare.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Sticlele au fost asezate inca de luni seara sub forma crucii Sfantului Apostol Andrei in fata cazinoului din Constanta. Iar marti, dupa slujba de sfintire a apei, ele vor fi impartite credinciosilor.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. 13 butoaie de lemn au fost incarcate in ajunul Bobotezei cu agheasma. Apa provine de la un izvor subteran aflat in apropiere de Constanta, iar cand butoaiele se goleau, erau umplute imediat de la o cisterna a pompierilor. In acest an, Arhiepiscopia Tomisului a pregatit cu 10.000 de sticle mai mult ca anul trecut.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Zeci de voluntari si pompieri s-au oferit sa ajute la umplerea sticlelor cu apa sfintita. Desi temperatura a scazut in cursul noptii pana la - 5 grade Celsius, oamenii nu s-au plans, pentru ca, spun ei, credinta ii intareste.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Ana Maria este cea mai mica voluntara, are 12 ani si a venit insotita de bunica ei.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Mii de sticle au ajuns luni noapte in fata Cazinoului din Constanta, de unde vor putea fi luate marti de credinciosi.
OBICEIURI DE BOBOTEAZA IN BISTRITA-NASAUD
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Intre datinile de iarna din judetul Bistrita-Nasaud, hazii de la Chintelnic aduc in actualitate, in fiecare an, un obicei vechi, destul de rar intalnit.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. In Ajunul Bobotezei, dupa o traditie ancestrala, "hâzii", locuitori din sat, imbracati special pentru eveniment, se aduna in grupuri pe ulitele satului si ii colinda pe gospodari, altfel decat de Craciun. Ritualul de la fiecare casa incepe cu intrebarea: "Primiti hâzii?", iar personajele mascate, odata patrunse in case, isi manifesta bucuria cu zgomote si ghidusii, intr-o mare disponibilitate de inventie a situatiilor hazoase, contaminante.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA.Costumele ascund identitatea "hazilor" participanti, baietii se deghizeaza in fete, tinerii travestiti intruchipeaza un alai de nunta, iar cei in varsta se lauda ca "plimba" moartea pe ulite, o cearta, o sperie.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Gazdele caselor din Chintelnic ii rasplatesc pe curiosii colindatori cu bauturi, gogosi, prajituri si alte bunatati.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA.Cei tineri nu au scapat ocazia de a- face poze cu ''strigoii''
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Parte din farmecul "hâzilor" o reprezinta costumele, o mixtura de straie populare, orasenesti si haine vechi, demult "sarite" din moda.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Chipurile personajelor sunt ofiteri, babe, mosi, miri, doctori, animale fabuloase, mastile exagerand dimensiunile ochilor, gurii, nasului personajelor. Intre materialele "cosmetice" folosite pentru masti sunt de amintit: funinginea, faina alba, cartoful, morcovii.
TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA. Moartea apare "dintoasa", starnind teama celor mici si rasete printre cei mari.
