Băncile de alimente abia mai fac față. Românii aruncă milioane de tone de mâncare, deși tot mai mulți nu au ce pune pe masă

×
Codul embed a fost copiat

Creșterea prețurilor împinge tot mai mulți semeni către ONG-urile care se ocupă de protecția socială.  

Aceste organizații au nevoie, la rândul lor, de ajutor, în special de la băncile pentru alimente. Dar și acestea fac față tot mai greu.

Această bancă pentru alimente din nordul Capitalei a trimis doar anul trecut 2.000 de tone de bunuri în toată țara. Preluate de aproximativ 150 de ONG-uri, acestea au fost distribuie mai departe celor nevoiași.

Elena Mudava, ul bucătăriei unui ONG: ”Alimentele acestea ne ajută foarte mult pentru bătrânii din căminul evreiesc. Venim o dată la două săptămâni. Vor fi împărțite la camera, la fiecare persoană în parte”.

Din ce în ce mai multe organizații nonprofit solicită sprijin de la băncile pentru alimente. Prețurile au crescut și, odată cu ele, numărul celor care nu-și permit masa zilnică.

Citește și
risipa alimentara
Greșeala cea mai mare care conduce la risipa mâncării. Cum putem practica gastronomia sustenabilă

România aruncă 5 milioane de tone de mâncare la gunoi pe an 

Violeta: ”Avem situații în care nu au ce să mănânce în decurs de câteva zile și acolo încercăm să acționăm prin intermediul băncilor de alimente. Ne așteptăm ca numărul solicitărilor să crească și mai mulți oameni să aibă nevoie de ajutor și să ne solicite ajutorul în acest sens”.

Date făcute publice anul trecut de Ministerul Agriculturii arată că românii aruncă anual la gunoi 2,5 milioane de tone de alimente. În raportările Comisiei Europene însă, România figurează cu o cantitate dublă. În acest timp, alții nu au ce pune pe masă.

Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România: ”Există o altă tendință ca tot mai multe organizații non-guvernamentale care au programe sociale să ne solicite sprijinul pentru că sunt lipsiți de resurse sau sunt în riscul de a limita serviciile sociale pe care le oferă, reducând numărul de beneficiari sau închizând unul dintre proiectele pe care le au".

Fenomenul nu e specific doar României. Datele Comisiei Europene arată că 100 de milioane de tone de alimente ajung la gropa de gunoi, într-un an, la nivel european.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
Citește și...
”Conectat la România”. Cum reducem risipa de sărbători – sfaturi utile, ușor de aplicat
”Conectat la România”. Cum reducem risipa de sărbători – sfaturi utile, ușor de aplicat

Față de o perioadă normală, deșeurile sunt cu 20% mai multe pe timp de sărbători, arată cifrele companiilor de salubrizare.

Greșeala cea mai mare care conduce la risipa mâncării. Cum putem practica gastronomia sustenabilă
Greșeala cea mai mare care conduce la risipa mâncării. Cum putem practica gastronomia sustenabilă

Nu mai umpleţi coşul de gunoi cu resturi provenite, în special, de la legume. Cojile pot fi transformate în diferite feluri de mâncare. Conceptul se numeşte gastronomie sustenabilă şi are ca scop reducerea risipei alimentare.

Irosim până la 600 de lei pe lună. Milioane de tone de mâncare ajung la gunoi
Irosim până la 600 de lei pe lună. Milioane de tone de mâncare ajung la gunoi

Siguranța alimentară care ne preocupă în aceste vremuri grele ne obligă să ne uităm mai atent la mâncarea pe care o avem la dispoziție. Aruncăm anual două milioane și jumătate de tone de mâncare, în bani între 400 și 600 de lei în medie pe lună.

„Înainte să fac cumpărăturile, mănânc”. Ministrul Agriculturii, sfaturi pentru românii care vor să nu mai arunce alimentele
„Înainte să fac cumpărăturile, mănânc”. Ministrul Agriculturii, sfaturi pentru românii care vor să nu mai arunce alimentele

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a dezvăluit vineri cum pot românii să prevină risipa alimentară, lucru care poate conduce la economisirea banilor și la un impact negativ redus al oamenilor asupra mediului înconjurător.

România este pe locul 10 în clasamentul european al risipei. Sărbătoarea Paștelui a umplut tomberoanele de mâncare
România este pe locul 10 în clasamentul european al risipei. Sărbătoarea Paștelui a umplut tomberoanele de mâncare

Încă un semn că Paștele a trecut, s-au umplut tomberoanele de friptură, sarmale, ouă salată sau dulciuri.

Recomandări
„Școli în construcție, viitor în pauză”. În loc de școli noi, primăriile aduc containere. Mai rău e cu clasele de la subsol
„Școli în construcție, viitor în pauză”. În loc de școli noi, primăriile aduc containere. Mai rău e cu clasele de la subsol

În timp ce inteligența artificială revoluționează educația, la noi mulți copii învață în subsoluri și clădiri modulare. Școlile lor sunt blocate în șantier de constructori neserioși.

Surse: PSD ar putea propune un premier tehnocrat pentru noul guvern. Singurul consens, până acum, este legat de creșterea TVA
Surse: PSD ar putea propune un premier tehnocrat pentru noul guvern. Singurul consens, până acum, este legat de creșterea TVA

Președintele are o misiune aproape imposibilă: să aducă la aceeași masă 4 partide cu ideologii și viziuni diferite care să decidă și să aplice aceleași măsuri pentru a salva economia de pe marginea prăpastiei.

Reevaluare de 18 miliarde de lei la estimarea PIB. În doar șase luni, prognoza de creștere a fost redusă de la 2,5% la 1,4%
Reevaluare de 18 miliarde de lei la estimarea PIB. În doar șase luni, prognoza de creștere a fost redusă de la 2,5% la 1,4%

România va avea o creștere economică mai mică decât cea estimată anul trecut, când a fost construit bugetul pe acest an. Potrivit datelor Comisiei de Prognoză, avansul economic va fi unul timid, de 1,4% din PIB.