Dupa traditia tesutului de covoare la razboi, si Martisorul ar putea intra in patrimoniul UNESCO. Cand va fi luata decizia
Martisorul romanesc ar putea intra in curand in patrimoniul UNESCO. Vestea vine la doua luni de cand traditia tesutului covoarelor la razboi, cunoscute sub numele de "scoarte", a fost inclusa in patrimoniul cultural mondial.
Romania imparte mandria tesutului scoartelor cu vecinii de peste Prut. Martisorul are o traditie precrestina si a fost raspandit in intreg Imperiu Roman. Obiceiurile s-au pastrat insa mai ales in sud-estul Europei, in mod special in tara noastra si Republica Moldova.
Ecaterina Janeta Ciocan, etnolog: "1 Martie in vechime insemna anul nou, dupa altii inseamna o lupta intre bine si rau. Mamicile aveau grja ca niciun copil sa nu fie prins de razele soarelui fara sa poarte la mana sau la picior acest fir impletit alb-negru la inceput, dupa alb-albastru si recent alb-rosu."
Dosarul "Martisorului", depus la UNESCO, este coordonat de Romania, iar o decizie privind trecerea acestor obiceiuri stravechi in patrimoniul mondial va fi luata la sfarsitul anului 2017.
Pana atunci insa avem alte motive de mandrie. Organizatia natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura a inclus in Patrimoniul Mondial Imaterial "Mestesugul covoarelor traditionale de perete din Romania si Republica Moldova".
Opt tesatoare din Maramures au fost incluse pe aceasta lista, alaturi de altele din Botosani, Buzau, Dolj, Neamt, precum si de comunitatile de maici de la manastirile Agapia, din Neamt, si Horezu.
Femeie la razboi: "Printre aceste dungi negre, in fondul alb se aseaza motivele populare, specific Maramuresului istoric, spicele."
Covoarele lucrate manual si vopsite in culori vii, proaspete sunt vestite in toata lumea.
Iuliana Frinc, tesatoare: "Am vazut in Italia la cineva ce a cumparat din Barsana si o avea pe masa asezata, amintire din Maramuresul Istoric."
Tesatoare: "Aici avem biserica, reprezinta credinta, hora avem aici, fericire, femeia cu fantana ce reprezinta viata."
Celelalte elemente romanesti de folclor din Patrimoniu Mondial Imaterial UNESCO sunt Calusul, ceramica de Horezu, Doina si Colindatul de ceata barbateasca.
 (11).webp)
