Impactul social media asupra sănătății mentale a femeilor. De ce standardele de frumusețe nerealiste pot dăuna

Platforme precum Instagram, TikTok și Facebook sunt pline de imagini atent editate, videoclipuri cu filtre care „perfecționează” chipurile și corpul și influenceri care promovează idealuri de frumusețe aproape imposibil de atins.

Într-o societate în care prezența online devine un criteriu de validare socială, femeile se confruntă cu o presiune tot mai mare de a se conforma acestor standarde impuse digital, arată cercetările.

Câte femei sunt active pe social media

În România, cei mai mulți utilizatori se regăseau pe YouTube (13,3 milioane), pe Facebook (9,05 milioane), TikTok (8,97 de milioane) și Instagram (5,3 milioane), în 2024.

Distribuția utilizatorilor pe sexe pe rețelele sociale este variată. Pe Facebook, femeile constituie 43,2% din utilizatori, în timp ce bărbații reprezintă 56,8%. Această tendință se păstrează și pe Instagram, unde femeile sunt 49,4% din utilizatori, iar bărbații 50,6%, arătând o distribuție aproape echilibrată, în SUA.

Totodată, TikTok se remarcă printr-o predominanță a femeilor, în special în rândul tinerelor între 16 și 24 de ani, care reprezintă 69,2%, porivit sproutsocial.com.

Un studiu desfășurat Școala de Psihologie de la UNSW Science arată că femeile pot suferi probleme de sănătate mintală și corporale după doar 90 de secunde de vizionare a videoclipurilor scurte de pe social media, preponderent pe TikTok și Instagram. „Conținutul ideal pentru aspect poate presa femeile să arate într-un anumit fel, care este nerealist sau complet de neatins", a explicat Dr. Jasmine Fardouly, autorul principal al studiului de la Școala de Psihologie de la UNSW Science.

De asemenea și un sondaj realizat de Dove, pentru campania „Ai încredere în tine” arată că peste jumătate dintre adolescentele chestionate afirmă că sfaturile toxice de frumusețe găsite pe rețelele sociale le scad încrederea în sine. Mai mult, 90% dintre ele urmăresc cel puțin un cont care le face să se simtă mai puțin frumoase.

„Social media nu este doar o fereastră către lume, ci și o oglindă distorsionată. Femeile nu se privesc doar pe sine, ci se văd prin filtrul a ceea ce este validat, apreciat și viralizat. Aici, corpul devine un proiect, un obiect de perfecționat, expus constant judecății publice. În loc să fie trăit, este analizat și supus comparațiilor. Și când imaginea noastră este mereu comparată cu un ideal retușat digital, realitatea poate părea insuficientă”, explică pishoteraputul Bogdan Morar.

El subliniază că această percepție a femeilor despre ele însele are legătură și cu conținutul pe care îl consumă. „Așa cum spațiul virtual este plin de imagini idealizate, există și colțuri răsfirate unde găsim o realitate nefiltrată, unde femeile își îmbrățișează cu curaj imperfecțiunile, transformându-le în puncte forte”.

De ce se compară femeile și cum sunt afectate

În social media realitatea este fragmentată, suntem expuși constant la imagini cu oameni care un stil de viață perfect, care par să fi descifrat formula succesului și fericirii. Într-un scroll de câteva minute, vedem vieți care par perfecte: relații idilice, ten impecabil, siluete „ideale”, cariere de succes și un echilibru aparent între toate acestea.

„Ceierul nostru nu distinge între o imagine editată și una autentică, dar sinele nostru simte discrepanța dintre cine suntem și cine credem că „ar trebui” să fim. În acest fel, social media creează o competiție invizibilă, în care femeile concurează cu versiuni idealizate ale propriei identități”, subliniază Bogdan Morar.

Impactul poate fi profund și insidios. Anxietatea, depresia, stima de sine scăzută și dismorfia corporală sunt doar câteva dintre consecințele unei expuneri continue la idealuri de frumusețe imposibile. Psihologul Bogdan Morar explică acest fenomen astfel: „Când te privești prin ochii critici ai unei lumi care vânează imperfecțiuni, este greu să te simți confortabil în propriul corp. Social media nu doar că amplifică standardele de frumusețe nerealiste, dar creează și o percepție distorsionată asupra normalității. Femeile ajung să-și compare corpul cu versiuni editate, iar acest lucru generează un sentiment constant de inadecvare”.

Pe termen lung, această comparație duce la un ciclu nesănătos de autoevaluare și nemulțumire cronică, unde frumusețea nu mai este un aspect al identității, ci un obiectiv imposibil de atins.

Influencerii – arhitecții feminității moderne

În era digitală, influencerii modelează noile norme culturale. Ei definesc ce înseamnă succesul, frumusețea și feminitatea modernă. Vedem femei care promovează o combinație de senzualitate controlată, independență financiară, mindfulness și perfecțiune estetică.

„Problema nu este că aceste modele de feminitate există, ci că sunt prezentate ca fiind "norma" și nu doar o posibilitate printre multe altele. Influencerii pot inspira, categoric, dar pot și îngusta ideea de succes feminin, reducând-o la un set de criterii vizuale și performative”, subliniază Bogdan Morar.

Modul în care influencerii își portretizează viața duce la standarde nerealiste privind ceea ce sunt femeile și pot face acestea, fiind reduse de cele mai multe ori la două extreme: fie idealul senzual, fie figura „femeii perfecte” care jonglează cu succes cariera, familia și un stil de viață impecabil.

„Această presiune se resimte puternic și în relații, unde femeile sunt așteptate să fie simultan dorite și respectate, puternice dar nu intimidante, vulnerabile dar nu prea emoționale”, subliniază psihologul Bogdan Morar.

În mediul profesional, această dinamică se traduce printr-un dublu standard: o femeie asertivă poate fi percepută drept „agresivă”, în timp ce una empatică riscă să fie văzută ca „prea slabă”.

„Astfel, social media contribuie la consolidarea unor așteptări contradictorii, unde femeile sunt nevoite să navigheze reguli nescrise care par să se schimbe mereu”, mai spune el.

Social media este adesea și un spațiu al solidarității, unde sunt create comunități de și se scot în evidență anumite vulnerabilități și se exprimă experiențe despre traume, situații neplăcute și chiar feminism, dar și un teren fertil pentru competiție, unde succesul, frumusețea și valoarea sunt măsurate în funcție de aprecieri, comentarii și engagement.

„Tensiunea dintre solidaritate și competiție este mereu prezentă, iar echilibrul dintre cele două depinde de fiecare utilizatoare în parte”, accentuează Bogdan Morar.

Cum pot femeile să își mențină o relație sănătoasă cu social media

Un prim pas este conștientizarea impactului pe care social media îl are asupra psihicului, spune pishologul. Alegerea conținutului consumat este esențială – eliminarea surselor care generează comparații nesănătoase și urmărirea conturilor care promovează autenticitatea pot face o diferență semnificativă.

„De asemenea, este esențial să ne întoarcem la corpul nostru, să-l trăim prin mișcare și plăcere, mai degrabă decât să-l privim ca un obiect ce trebuie îmbunătățit constant”.

Limitarea timpului petrecut în online este un alt pas important, deoarece cu cât petrecem mai mult timp în lumea digitală, cu atât mai mult ne deconectăm de ceilalți și de sine.

Un studiu desfășurat la York University’s Faculty of Health arată cum luarea unei pauze de la folosirea social media chiar și pentru o săptămână, îmbunătățește considerabil stima de sine și imaginea corporală a femeilor tinere.

Despre Bogdan Morar

Bogdan Morar este psihoterapeut, sexolog și trainer cu peste 10 ani de experiență. În ceea ce privește formarea sa profesională, a obținut licența și masteratul în psihologie clinică în cadrul Universității de Vest din Timișoara, iar ulterior a urmat o formare în psihoterapie familială sistemică și de cuplu la Institutul de Terapie Familială și Practică Sistemică Areopagus. Pe lângă acestea, a urmat și o specializare în sex-terapie la Institutul de Sexologie din Cluj. În cadrul formării sale continue, a obținut o specializare Emotionally Focused Therapy sub îndrumarea școlii create de Dr. Sue Johnson.