În timp ce ministrul Daea ne cere să alegem oaia, fermierii sunt tot nemulțumiți: Vrem soluții

Ei cer programe care să îi ajute să valorifice mai bine lâna, carnea şi laptele.

De altfel, o parte din lâna mioarelor noastre este vândută în străinătate, de unde se întoarce prelucrată, la preţuri mult mai mari. O alta este arsă.

Fermierii vor să câştige pe toate planurile. Adică să producă în egală măsură: lapte, carne şi lână.

Cioban: ”Rasă ţurcană românească, păstrată din neam în neam, de când am pomenit-o. Bune la păşune, bune de lapte, pentru carne, carcasă şi ca frumuseţe.”

Ori o oaie care da multă carne nu dă mult lapte şi invers. Însă sunt puţini cei care au înţeles acest lucru.

Mircea Petreț: ”Rasa ţurcană brează este preponderentă de lapte. Vindem produsele derivate din lapte”.

În 2016, românii au mâncat în medie 2,6 kilograme de carne de oaie. Tocmai de aceea ministrul Daea vrea să ne încurajeze să manancam carne de oaie tot anul, nu doar de Paşte.

De altfel, suntem obişnuiţi cu pastramă, cârnaţi şi tocană de oaie, dar în restaurante au pătruns şi reţete sofisticate importate din Europa, cum ar fi linte cu carne de oaie şi cârnaţi, făcută ca în Spania.

Vasile Ioan: ”Un platou de linte cu carne de oaie şi cârnăciori de miel. Călim carnea de oaie, adăugăm ceapă, morcovi, lintea o punem două trei ore la înmuiat”.

Prezenţi la târgul Indagra din Bucureşti, fermierii s-au minunat când au văzut cât de scumpă este izolaţia din lână, importată din Austria sau India.

Culmea este că materia prima, adică lâna, pleacă în aceste ţări din România, la prețuri ridicol de mici.

”Preţul pe kilogramul de lână dus în India, inclusiv transport, este 60 de cenţi. Indienii o iau, o prelucrează, o spală, fac saltele şi se întoarce în România la 8 euro/kg, 10 euro/kg”.

Agricultorii cer Ministerului Agriculturii soluţii, nu doar încurajări.