Învățământul de stat ar putea fi blocat. Deficit tot mai mare de profesori

Însă, numărul tinerilor care intră în sistem scade de la an la an.

În prezent, în școli predau 4500 de cadre didactice necalificate şi aproape 2.000 de dascăli au atins vârsta pensionarii, dar nu s-au retras pentru că nu are cine să-i înlocuiască.

Student la Cibernetică: "Eu vreau să programez, dar nu să învăţ eu pe alţii informatică."
Reporter: "De ce?"
Student la Cibernetică: "Nu ştiu, nu cred că e plăcerea mea să învăţ pe alţii, vreau să învăţ să programez eu şi să scriu cod".

Aşa sună cele mai multe declaraţii ale studenţilor de Cibernetică întrebaţi dacă ar vrea să devină profesori în viitor.

În prezent, informatica este disciplina care duce cel mai mult lipsă de profesori calificaţi. Iar tinerii care sunt studenţi la facultăţile de profil au cu totul alte planuri, decât să predea viitoarelor generaţii.

Student la Cibernetică: "Nici eu nu vreau să devin profesor de informatică. m-ar opri din a avansa într-o altă cariera"

Şi la Limbi Străine ducem lipsă de profesori. Dar studenţii nu se arata interesaţi de o carieră la catedră.

Reporter: "Voi aveţi în plan să optaţi pentru o carieră în pedagogie?
Studentă la Limbi Străine: "Nu."
Reporter: "De ce?"
Studentă la Limbi Străine: "Pentru că sunt alte cariere mai bune care ar putea oferi mai multe oportunităţi. Nu consider că am o calitate pentru a preda. Nu pot să mă fac înţeleasă".

Educaţia va fi în anul 2030 pe locul 6 în topul celor mai căutate domenii de angajare, arata o prognoză realizată de Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Vocaţional, citată de Edupedu.ro.

Decanul Facultăţii de Psihologie din Bucureşti, instituţia care se ocupa de pregătirea în psiho-pedagogie, susţine că slabă finanţare a învăţământului duce la această criză de personal.

Lucian Ciolan, decanul Facultăţii de Psihologie: "O subfinantare cronică a educaţiei, care se întâmplă din 90 încoace pentru că bun, salariul profesorilor este important, dar dacă ei ar avea un mediu de lucru în şcoală, care să fie foarte ofertant, dacă ar avea echipamentele necesare pt o predare de calitate şi mediul lor de lucru ar fi unul în care s-ar înveşti."

În acest context, România se bazează încă, pe un număr foarte mare de profesori care au atins ori se apropie de vârsta pensionării.

Potrivit Eurostat, numărul profesorilor de la gimnaziu, cu vârste de peste 65 de ani s-a dublat din 2013 până în 2016. iar în învăţământul primar,dacă în 2013 erau puţin peste 2000 de profesori cu vârsta peste 60 de ani, numărul acestora a ajuns în 2016 la 3700.

De exemplu, profesorul Radu Tarsu predă de-o viaţă matematică în Tismana, judeţul Gorj. Mai are un pic până la pensionare, dar nu s-ar retrage de la catedră.

Radu Tarsu: "Mai am 3 ani până ies la pensie şi dacă va fi posibil aş vrea să mai rămân 2 - 3 anii. Pensia va fi poate nici la jumătatea salariului. Mă simt în forţă."

În plus, elevii români sunt învăţaţi de 4.500 de persoane necalificate, angajate în şcoli.

Conform Asociaţiei Human Catalist, cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost în în judeţele Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Ilfov, Braşov şi Vaslui.