"Opriti evacuarea culturii!". Protest la Muzeul Literaturii fata de evacuarea institutiei din sediul de pe bulevardul Dacia

Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajati ai Muzeului Literaturii, au protestat miercuri seara in Capitala fata de evacuarea institutiei din sediul de pe bd. Dacia.

Participantii la protestul neautorizat s-au adunat miercuri in jurul orei 20.00 in fata sediului Muzeului National al Literaturii Romane (MNLR), printre ei numarandu-se "si scriitori" - dupa cum a precizat directorul institutiei, Ioan Cristescu - dar si opozanti ai proiectului minier de la Rosia Montana.

Protestatarii au scandat "Salvati literatura!" si "Salvati muzeul!" si au afisat pancarte cu mesaje precum "Opriti evacuarea culturii", "S.O.S. patrimoniul muzeului", "Nu mai batjocoriti memoria noastra culturala" ori "Vrem muze, dar si muzeu".

Intrebat daca a participat la discutiile reprezentantilor municipalitatii cu proprietarul cladirii in care functioneaza muzeul, directorul MNLR a raspuns afirmativ, adaugand ca proprietarul "nu are de gand sa vanda". "Vor, cel mult, sa ne lase aici cateva luni. Conditia ar fi ca primaria sa plateasca un milion de euro din urma, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizand ca aceasta suma nu ar reprezenta o datorie.

Directorul MNRL a mai spus ca termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie. In opinia lui, acest termen va fi insa mult mai scurt. "Astazi (miercuri - n.r.) s-a taiat apa si nu pot, de maine, sa mai consider muzeul deschis. Nu pot sa aduc oameni la serviciu fara apa", a explicat Ioan Cristescu. El a mai spus ca, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formula de pus sigiliu pe cladire". "Pentru ca nu poti sa permiti cuiva, indiferent ca e proprietar...Chiar daca ma aleg cu dosar penal pentru violarea proprietatii, mai importanta este apararea patrimoniului", a adaugat Cristescu.

Citește și
Ion Luca Caragiale
Cum a devenit Caragiale comunist. Rica Venturiano, transformat in spion american

Directorul MNLR a precizat si ca a discutat cu reprezentantii Primariei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind gasite, astfel, "cateva locatii potrivite", insa nu exista, deocamdata, o solutie definitiva.

Alexandru Alexe, vizat in dosarul privind agresarea ministrului Daniel Barbu in perioada actiunilor de strada contra proiectului minier de la Rosia Montana, a venit la protest cu o portavoce. In zona protestului s-au aflat si negociatori ai jandarmeriei.

Un alt protest cu acelasi obiect, tot neautorizat, s-a desfasurat, miercuri, in fata Primariei Capitalei, unde, la ora 19.00, s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv cativa angajati ai muzeului, alaturi de tineri intre care s-a aflat si acelasi Alexandru Alexe. Cativa dintre participantii la acest protest au scris pe coli A4 mesaje precum "Salvati muzeul", "Vrem cultura, nu cianura" sau "Salvati literatura romanilor". Protestul din fata primariei s-a incheiat in jurul orei 19.30, cand o parte a participantilor au plecat spre Muzeul Literaturii.

Muzeului National al Literaturii Romane se afla in istrarea municipalitatii bucurestene.

In 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului National al Literaturii Romane cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului institutiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, in anul 1967. Pregatirile prealabile functionarii ca institutie muzeala au durat pana in anul 1971, cand, de facto, a devenit sediu al institutiei, cu program de vizitare.

Muzeul adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video. Acestea redau intr-o imagine concentrat metaforica profunzimea, complexitatea si frumusetea inefabila a literaturii romane.

Articol recomandat de sport.ro
Ce salariu va avea Cristi Chivu ca antrenor al lui Inter Milano
Ce salariu va avea Cristi Chivu ca antrenor al lui Inter Milano
Citește și...
Manuscrisele lui Eminescu risca sa fie aruncate in strada. Raspunsul institutiilor statului:
Manuscrisele lui Eminescu risca sa fie aruncate in strada. Raspunsul institutiilor statului: "Nu avem spatiu"

Peste 400 de mii de piese de patrimoniu,printre care manuscrisele lui Eminescu, Eliade sau I. L. Caragiale sunt in pericol. Motivul: locul unde erau adapostite trebuie evacuat, dupa o sentinta judecatoareasca.

Cum a devenit Caragiale comunist. Rica Venturiano, transformat in spion american
Cum a devenit Caragiale comunist. Rica Venturiano, transformat in spion american

 Dan C. Mihailescu vorbeste azi despre o poveste fascinanta din istoria literaturii noastre: transformarea lui I. L. Caragiale intr-un comunist.

"Cea mai atragatoare femeie urata din istoria literaturii romane". Nina Cassian a murit, dar lasa in urma o poveste unica

"Cea mai atragatoare femeie urata din istoria literaturii romane", asa cum s-a autointitulat, cu multa ironie, Nina Cassian, s-a stins din viata la varsta de 89 de ani, in urma unui infarct.

Recomandări
România, printre puținele țări NATO care nu măresc bugetul apărării, deși UE permite depășirea deficitului
România, printre puținele țări NATO care nu măresc bugetul apărării, deși UE permite depășirea deficitului

„Aliații NATO trebuie să-și asume propria apărare, pentru că nu se pot baza pe America". Este mesajul transmis, la Bruxelles, de secretarul american al Apărării.

Alţi doi medici de la Spitalul Pantelimon au fost puşi sub acuzare. Surse: Familiile pacienților morți nu au făcut plângeri
Alţi doi medici de la Spitalul Pantelimon au fost puşi sub acuzare. Surse: Familiile pacienților morți nu au făcut plângeri

Ancheta legată de moartea în condiții suspecte a mai multor pacienți din secția de terapie intensivă a Spitalului Pantelimon din Capitală se extinde.

Măsurile fiscale recomandate de FMI pentru reducerea deficitului. România are nevoie de venituri suplimentare de 1,2% din PIB
Măsurile fiscale recomandate de FMI pentru reducerea deficitului. România are nevoie de venituri suplimentare de 1,2% din PIB

FMI recomandă României o reformă fiscală complexă, concentrată pe mutarea poverii fiscale de pe muncă şi contribuţiile sociale către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital.