Proiectul cu care o fundatie vrea sa salveze padurile de la defrisare. Suma uriasa platita pentru Parcul Piatra Craiului
Ne-am vandut padurile, dar le vom putea primi cadou inapoi daca dovedim ca suntem in stare sa avem grija de ele. Vorbim despre un proiect de salvare a codrilor Romaniei, in care sunt implicati ecologisti din intreaga lume.
Unii dintre ei au investit in fundatia Conservation Carpathia peste 60 de milioane de euro, ca sa cumpere mai bine de 16.000 de hectare de paduri in zona sudica a Carpatilor Meridionali.
Toata zona dintre Parcul National Piatra Craiului si masivul Fagaras este acum acum o arie protejata privata, istrata de Fundatia Conservation Carpathia. Aici au fost interzise orice fel de exploatatii forestiere si nici macar copacii doborati de vant nu vor fi scosi din padure.
"Dupa noi nu este mizerie, copacii care putrezesc dau nutrientii inapoi in pamant si asa este natural, iar noua ne place", a spus presedintele fundatiei, Christoph Promberger.
In aceasta zona, unde s-au facut defrisari masive in ultimii 10 ani, acum vor fi plantati copaci. "Sunt cam 2000 de hectare care s-au taiat, ras aici. Niste oameni iresponsabili care s-au gandit doar la profit intr-un timp foarte scurt si nu la viitor", a spus Barbara Promberger, directorul executiv al fundatiei.
"Nu vom planta doar molid, ci vom incerca sa introducem fag, brad, paltin, scorus, ulm", a spus Mihai Zota, directorul tehnic al fundatiei.
Proiectul a fost gandit de sotii Promberger: ea austriaca, de profesie biolog, el neamt, silvicultor. Amandoi s-au indragostit de Romania si s-au mutat la noi acum 20 de ani.
"Noi suntem convinsi ca prin acest parc, care poate deveni un fel de Yellowstone al Europei, oamenii traiesc mult mai bine decat din aceste taieri abuzive", spune Christoph.
Printre cei care au donat sume enorme pentru salvarea padurilor noastre sunt Doug si Kristine Tompkins, fondatorii companiei The North Face, sau omul de afaceri elvetian Hansjoerg Wyss, cu o avere de peste 6 miliarde de euro.
Cu totii sunt implicati si in alte proiecte ecologice, in Africa si America de Sud. Padurile cumparate acum s-ar putea intoarce candva in proprietatea statului roman.
"Dupa ce statul Roman dovedeste ca are un sistem bine finantat si bine istrat pentru arii protejate, atunci noi o sa donam aceste proprietati, acest parc national statului", a mai spus neamtul.
Problema e ca in padurile statului s-au facut cele mai mari abuzuri si defrisari ilegale.
